Instabilitatea politică de cinci luni și creșterea rapidă a datoriei publice pun în pericol ratingul de credit al României. Eșecul de a forma un nou guvern miercuri a intensificat presiunea asupra statutului de nivel investițional al țării, în contextul în care agenția S&P Global urmează să efectueze o revizuire a ratingului de credit vineri. Această situație de impas afectează deja stabilitatea financiară, ducând leul românesc la minime istorice și influențând piețele de capital.
În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an. Totodată, obligațiunile cu scadență îndelungată se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, fapt ce a prelungit criza politică. Această incertitudine alimentează temerile investitorilor cu privire la sustenabilitatea fiscală și la capacitatea de gestionare a datoriei externe.
Analistii de la Capital Economics recunosc o îmbunătățire a finanțelor publice, însă subliniază că sunt necesare progrese mult mai semnificative pentru a liniști investitorii. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu la patru ca S&P să decidă o retrogradare. Deși agențiile de rating ar putea tolera instabilitatea până în primul trimestru al anului 2027, o abatere de la consolidarea fiscală sau alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului.
Scenariul în care AUR s-ar alia cu social-democrații pentru o majoritate parlamentară este privit cu scepticism de investitori, deoarece ar putea bloca eforturile de reducere a deficitului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite o pauză în consolidarea fiscală, indiferent de turbulențele politice. El a menționat că, deși există opinii privind oprirea reducerii deficitului la 6% din PIB, țara nu are altă cale de a merge decât înainte.
Riscurile sunt confirmate și de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, care a avertizat asupra ritmului de acumulare a datoriei, fiind de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, depășind valoarea țintei de deficit. Nevoile brute de finanțare au depășit deja 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc. Kathryn Exum, de la Gramercy, avertizează că o retrogradare ar putea provoca vânzări forțate de obligațiuni.
România se confruntă cu necesitatea de a respecta angajamentele europene de reducere a deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. La sfârșitul lunii iulie, țara a evitat la limită o retrogradare la un nivel sub cel de investiție din partea agenției Fitch. Cele trei mari agenții de rating au subliniat că este imperativ ca România să adopte, până la sfârșitul acestui an, bugetul pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului bugetar.