Instabilitatea politică de cinci luni din România, accentuată de eșecul de a instala un nou guvern miercuri, intensifică presiunea asupra ratingului de credit de grad investițional al țării. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament, prelungind o criză care a afectat deja stabilitatea economică. Acest context de incertitudine coincide cu o perioadă de acumulare rapidă a datoriei publice, ceea ce testează limitele sustenabilității fiscale ale statului român.
Impactul crizei asupra piețelor financiare este deja vizibil, în condițiile în care leul românesc a ajuns la minime record. Randamentele obligațiunilor locale pe termen de 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an în ultimele două săptămâni. În același timp, datoria internațională a României se află sub presiune, iar obligațiunile pe termen lung au fost tranzacționate recent la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.
Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se situează actualmente la cea mai joasă treaptă de investment grade, cu o perspectivă negativă. Strategul senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, Guillaume Tresca, estimează o probabilitate de unu din patru pentru o retrogradare. Acesta a menționat că agenția ar putea tolera instabilitatea politică dacă consolidarea fiscală rămâne pe drumul cel bun, însă o abatere de la această traiectorie ar putea declanșa o scădere a ratingului.
Investitorii manifestă temeri legate de posibila formare a unei noi majorități parlamentare prin alianțarea AUR cu social-democrații de stânga, un scenariu care ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului. Analiștii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a liniști piețele. O eventuală retrogradare ar putea duce la vânzări forțate de active, ceea ce ar mări spread-urile obligațiunilor de stat.
Pe plan intern, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat de asemenea asupra riscurilor legate de pierderea controlului asupra finanțelor publice, menționând viteza de acumulare a datoriei. Nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, o valoare care a fost calificată ca fiind dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc.
În cadrul cadrului european, România a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB până în 2030. Toate cele trei agenții majore de rating au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. Moody's și Fitch urmează să efectueze propriile revizuiri ale ratingului de credit al României la începutul anului viitor.