Incertitudinea politică din România afectează direct performanța obligațiunilor de stat, menținând randamentele sub presiune. Analiza realizată de Erste indică faptul că randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a ajuns la 7,11%, însă prognozele pentru finalul anului 2026 estimează un nivel de 7,49%. Această evoluție reflectă o creștere de aproximativ 40 de puncte de bază față de situația actuală, într-un context marcat de instabilitate la nivelul deciziilor guvernamentale.
Situația pieței de capital este agravată de faptul că România menține cel mai ridicat spread față de obligațiunile germane din regiune. Pentru septembrie 2026, acest decalaj este estimat la aproximativ 370 de puncte de bază, o cifră semnificativ mai mare decât cea din Ungaria, care se situează la 200-250 de puncte de bază. În comparație, Polonia prezintă un spread de circa 275 de puncte de bază, în timp ce Cehia are un nivel de aproximativ 175 de puncte de bază.
Ciprian Dascălu, Head of Research la Banca Comercială Română, explică faptul că, deși există un progres în consolidarea fiscală, estimată la circa 2% din PIB în 2026, datoria românească a performat slab pe piețe. Cauza principală identificată este incertitudinea politică, care limitează vizibilitatea investitorilor asupra perspectivei fiscale pe termen mediu. Această stare de incertitudine coincide cu un blocaj politic de cinci luni și cu un rating suveran aflat la cel mai scăzut nivel din categoria investment-grade.
O componentă critică pentru stabilitatea pieței este formarea unui guvern funcțional și adoptarea bugetului pentru anul 2027. Președintele Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un executiv, fie el politic sau tehnocrat, care trebuie să depună programul în Parlament în zece zile. Piața urmărește cu atenție respectarea traiectoriei convenite cu Comisia Europeană, care implică un deficit ESA de aproximativ 5,2% din PIB și limitarea cheltuielilor nete la 4,6% pentru anul viitor.
Necesarul brut de finanțare pentru România în anul 2027 este estimat la aproximativ 239 miliarde de lei. Pentru anul 2026, necesarul brut de finanțare este de circa 278 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 13,5% din PIB. Din această sumă, 7,3% reprezintă refinanțarea datoriei, iar 6,2% constituie finanțarea netă. Ministerul Finanțelor ar putea ieși pe piețele externe până la finalul anului, imediat după ce se va forma un guvern funcțional.
Evoluția acestor indicatori de datorie apare într-un moment în care instituțiile internaționale monitorizează strict disciplinele fiscale. În perioada actuală, presiunea asupra bugetelor naționale este accentuată de nivelurile ridicate ale datoriei la nivel global, context în care liderii organizațiilor financiare internaționale recomandă guvernelor implementarea unor măsuri de consolidare pentru a menține stabilitatea economică.