Indicele global al prețurilor produselor alimentare a înregistrat o creștere în luna septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani. Conform datelor publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), evoluția cotațiilor este determinată de perturbările logistice și de temerile legate de fenomenele meteo care afectează piețele globale. Această tendiune ascendentă pune presiune pe aprovizionarea cu produse esențiale la nivel mondial.
Indicele Food Price Index, care monitorizează variațiile de preț pentru un coș format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr, a ajuns la o medie de 136 de puncte în septembrie. Această valoare reprezintă o creștere față de nivelul de 134 de puncte raportat în luna august. Ultima dată când indicele a atins un nivel similar a fost în noiembrie 2022, marcând astfel o revenire la valori ridicate după o perioadă de stabilitate relativă.
Sectorul cerealelor a fost puternic afectat de situația geopolitică din regiunea Mării Negre, un furnizor global crucial de cereale și semințe oleaginoase. Intensificarea conflictului dintre Rusia și Ucraina a perturbat livrările, obligând cumpărătorii din Africa și Asia să caute surse alternative de aprovizionare. Ca urmare a acestor constrângeri ale ofertei, cotațiile la grâu au ajuns în luna trecută la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.
Pe lângă cereale, și prețul zahărului a înregistrat o creștere semnificativă, atingând cel mai înalt nivel din ultimele 18 luni. Această evoluție este cauzată de îngrijorările legate de fenomenul El Nino, care este anticipat a fi unul dintre cele mai puternice din istorie. În timp ce indicii pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale au urcat, cotațiile la lactate și carne au prezentat o tendință de scădere în perioada de analiză.
Maximo Torero, economist șef la FAO, a subliniat că observă o creștere persistentă și tot mai generalizată a prețurilor la alimente pe plan mondial. El a menționat că perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, împreună cu șocurile climatice, exercită presiune asupra energiei, transportului și produselor alimentare cheie. Dacă aceste presiuni persistă, impactul va fi resimțit rapid, în special în țările care depind de importurile de alimente și energie.
În ceea ce privește perspectivele de producție, FAO menține estimarea privind recolta mondială de cereale pentru anul 2026 la 2,979 miliarde de tone. Această cifră este cu 2,1% sub nivelul producției estimate pentru anul 2025, deși volumul ar urma să fie a doua cea mai mare înregistrată vreodată. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru stabilitatea piețelor de mărfuri agricole și pentru securitatea alimentară globală.