Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România a înregistrat o scădere în luna septembrie, marcând a treia consecventă perioadă de declin. Această evoluție este determinată de un ritm de creștere mai lent în sectorul producției și de o corecție mai rapidă a nivelului stocurilor de materii prime. Deși indicatorul a scăzut, indicele comenzilor noi s-a menținut în zona de expansiune, susținut de o cerere internă care pare să fie principalul motor de creștere în acest context.
Nivelul de producție a reușit să rămână peste pragul neutru în septembrie, beneficiind de volume mai mari de vânzări și de investiții în utilaje noi. Totuși, ritmul de expansiune a fost mai lent comparativ cu luna august. În ceea ce privește cererea externă, indicele noilor comenzi de export a revenit în zona de contracție în luna septembrie, după ce în luna august depășise pragul neutru, reflectând dificultățile cauzate de contextul geopolitic actual.
Oponența costurilor rămâne o provocare majoră pentru companiile din sectorul manufacturier național. În septembrie, costurile materiilor prime au înregistrat o creștere semnificativă, ritmul inflației fiind ușor mai ridicat decât în luna precedentă. Această presiune este alimentată de prețurile ridicate la energie, combustibili, transport, materiale plastice și metale, precum și de evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb. Transferul acestor costuri către prețurile finale de vânzare a fost parțial, indicele relevant înregistrând o creștere mai modestă.
Ocuparea forței de muncă a continuat să crească în septembrie, deși într-un ritm ușor mai lent decât anterior. Creșterea cererii continuează să genereze o necesitate sporită de personal în sectorul manufacturier. În ceea ce privește sentimentul de business, aproximativ 24% dintre întreprinderi s-au arătat optimiste cu privire la viitor, în timp ce doar 8% dintre companii au raportat o perspectivă pesimistă, fiind influențate de așteptările privind condițiile economice și geopolitice.
Stocurile de materii prime au continuat tendința descendentă observată de la începutul anului, ajungând la niveluri scăzute la sfârșitul celui de-al treilea trimestru. Unele firme au optizat stocurile, în timp ce altele au întâmpinat dificultăți de reaprovizionare. De asemenea, furnizorii au raportat niveluri scăzute de stocuri, pe fondul consolidării comenzilor ca răspuns la creșterea costurilor combustibililor și a întârzierilor generate de cererea legată de tehnologiile de inteligență artificială.
Sectorul industrial a avut un impact negativ asupra indicatorilor macroeconomici recenti. Industria a contribuit cu o scădere de 0,7 puncte procentuale la contracția PIB-ului de 0,4% din al doilea trimestru al anului 2026 și cu 0,5 puncte procentuale la scăderea PIB-ului de 0,7% în prima jumătate a aceluiași an. Această evoluție subliniază dificultățile de redresare ale producției industriale în perioada actuală.