Rata anuală a inflației în România a crescut la 6,61% în septembrie 2026, față de 6,17% înregistrată în luna august, conform datelor furnizate de INS. Această evoluție indică o accelerare a scumpirilor, cu o creștere de 0,44 puncte procentuale față de perioada precedentă. În același interval, prețurile de consum au urcat cu 0,77% față de luna august, în timp ce comparația cu decembrie 2025 relevă o creștere de 5,4%.
Analiza structurii costurilor arată că serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri, fiind cu 11,12% mai scumpe decât în septembrie 2025. Mărfurile nealimentare au crescut cu 7,06%, iar categoria alimentelor a înregistrat o majorare de 3%. Din punct de vedere al veniturilor, câștigul salarial mediu net din august a fost de 5.688 de lei, o valoare cu 132 de lei mai mică decât cea de 5.820 de lei raportată în iulie.
Deși salariul mediu a crescut cu 5,6% față de august 2025, această majorare a rămas sub rata scumpirii medii de aproximativ 6,2% din aceeași perioadă. Din perspectiva puterii de cumpărare, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% față de iulie și de 99,5% față de august 2025. Acest lucru înseamnă că salariul mediu net a putut cumpăra cu 2,5% mai puțin decât în luna precedentă și cu 0,5% mai puțin decât în anul trecut.
Pentru a menține același nivel de consum, un salariu de 5.000 de lei ar fi trebuit să ajungă la 5.330,50 lei, pentru a acoperi inflația de 6,61%. În cazul unui angajat care a primit o majorare de 3% în ultimele 12 luni, venitul ar fi ajuns la 5.150 de lei, rămânând totuși cu un deficit de 180,50 lei față de costul coșului de bunuri. Astfel, puterea de cumpărare scade cu aproximativ 3,39%, în ciuda creșterii salariale.
Evoluția veniturilor poate fi influențată de factori precum primele acordate în lunile anterioare, realizările de producție sau concediile care afectează drepturile salariale. Sectorial, câștigul mediu net a scăzut cu 18,3% în fabricarea autovehiculelor față de iulie, în timp ce în activitățile de jocuri de noroc și pariuri acesta a crescut cu 8%. Aceste fluctuații pot duce la o slăbire generalizată a cererii și a capacității de creștere economică.
Indicatorii economici precum inflația și evoluția salariilor sunt esențiali pentru monitorizarea stabilității pieței și a nivelului de trai. În contextul actual, datele INS reflectă o presiune asupra consumului, unde creșterea prețurilor și variațiile veniturilor nominale pot influența direct capacitatea de investiții a sectorului privat și dinamica economică generală a țării.