Principalele economii din zona euro au înregistrat o creștere a inflației la cele mai înalte niveluri din ultimii ani, pe fondul presiunilor generate de prețurile energiei. Datele recente indică o accelerare a ritmului de creștere a prețurilor de consum în țări precum Germania, Franța și Italia, ceea ce pune presiune pe deciziile politicii monetare. Această evoluție sugerează că Banca Centrală Europeană ar putea opta pentru o nouă majorare a dobânzii-cheie la reuniunea de la sfârșitul lunii octombrie.
În Germania, prețurile de consum au crescut cu 3,3%, un rezultat care a fost în linie cu așteptările economiștilor. În Franța, inflația a ajuns la 3,4%, în timp ce în Italia aceasta a înregistrat 4,1%, ambele cifre depășind estimările realizate de experții de la The Wall Street Journal. Aceste valori reprezintă o accelerare față de nivelurile de 2,9% pentru Germania, 2,6% pentru Franța și 3,2% pentru Italia raportate în luna august a anului trecut.
Factorul principal care alimentează acest nou val de scumpiri este sectorul energetic, influențat de creșterea prețurilor la petrol și gaze cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu. În Germania, ritmul de creștere a prețurilor a ajuns la cel mai înalt nivel din decembrie 2023, în Franța la cel mai înalt nivel din ianuarie 2024, iar în Italia la cel mai înalt nivel din septembrie 2023. Pe lângă energie, și prețurile alimentelor au înregistrat creșteri mai rapide, conform datelor furnizate de institutele naționale de statistică.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat că responsabilii de la instituție nu pot trece cu vederea creșterea prețurilor la petrol și gaze. Această poziție vine într-un context în care investitorii sunt împărțițiți cu privire la o eventuală majorare a dobânzii la reuniunea de pe 29 octombrie. Economistul Rory Fennessy de la Oxford Economi a estimat că, dacă inflația va atinge o medie de aproape 4% până la sfârșitul anului, vor urma încă două majorări ale dobânzii în ciclul actual.
Efectele scumpirii energiei încep să se transmită către restul economiei, conform analizei lui Jack Allen-Reynolds de la Capital Economics. În august 2026, inflația anuală a energiei a ajuns la 14,3%, o schimbare radicală față de august 2025, când componenta energetică reducea rata inflației cu 0,19 puncte procentuale. În prezent, contribuția energiei la inflația generală este de 1,29 puncte procentuale, reflectând impactul direct al șocului energetic asupra costurilor de producție și transport.
Evoluția inflației în zona euro a cunoscut o schimbare de direcție după o perioadă de stabilizare. În septembrie 2024, rata anuală a inflației era de 1,7%, iar la un an mai târziu a ajuns la 2,2%. După ce la sfârșitul anului 2025 inflația revenise la ținta de 2%, tendința s-a inversat în 2026, rata urcând de la 1,9% în februarie la 3,2% în august, înainte de actuala nouă accelerare.