Inflația în România a înregistrat o scădere semnificativă în luna august, ajungând la 6,3%, de la nivelul de 8,2% raportat în luna iulie. Conform datelor publicate de Eurostat pe 17 septembrie 2026, această evoluție reprezintă cea mai amplă scădere lunară înregistrată de vreun stat membru al Uniunii Europene. Totuși, în ciuda acestui ritm de scădere, România rămâne pentru a doua lună consecutivă țara cu cea mai ridicată inflație din întreg blocul european.
Nivelul actual al inflației în România, de 6,3%, este aproape dublă față de media europeană, care s-a situat la 3,2%. În clasamentul celor 27 de state membre, România ocupă prima poziție, fiind urmată de Lituania cu 5,6% și de Cipru cu 5,2%. La polul opus se află țări precum Suedia, cu 0,3%, Estonia, cu 1,3%, sau Cehia, cu 1,5%. Titlul de campioană la scădere se referă strict la ritmul de reducere lunară, nu la nivelul absolut al prețurilor.
Trendul descendent al inflației anuale armonizate în România este vizibil, de la 9,7% în luna mai la 6,3% în august, reprezentând o reducere de 3,4 puncte procentuale în trei luni. Această evoluție contrastează cu restul Uniunii Europene, unde inflația a crescut de la 3% în iulie la 3,2% în august. Din cele 27 de state membre, doar șase au înregistrat o scădere a inflației în luna august, România fiind printre acestea, în timp ce în 20 de țări indicatorul a crescut.
Scăderea accentuată este explicată de un mecanism statistic numit efect de bază, legat de măsurile fiscale din vara anului 2025. Atunci, primul pachet de măsuri al Guvernului a majorat TVA și accizele, generând un salt al prețurilor care a rămas în baza de comparație pentru 12 luni. Începând cu august 2026, acea scumpire nu mai este un șoc nou, ceea ce face ca rata anuală să scadă statistic, deși prețurile rămân la un nivel ridicat, fără a fi mai ieftine decât anterior.
Banca Națională a României a manifestat prudență, revizuind în sus prognozele de inflație pentru finalul anului 2026. Estimarea a fost majorată de la 3,9% la 5,5%, iar cea mai recentă revizuire din august a ajuns la 6,1%. De asemenea, pentru finalul anului 2027, BNR a crescut prognoza de la 2,9% la 3,4%. Banca centrală nu anticipează o continuare lină a scăderii, indicatorul rămânând semnificativ peste ținta de 2,5% stabilită de instituție.
Presiunea asupra prețurilor în România este susținută și de sectorul serviciilor, care înregistrează o creștere anuală de peste 11%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Această evoluție locală oglindește parțial tendințele din zona euro, unde serviciile au fost principala sursă de creștere a inflației în august. În contextul economic actual, inflația rămâne un factor critic pentru stabilitatea puterii de cumpărare a consumatorilor din România.