Rata inflației în cele 21 de țări care utilizează moneda euro a înregistrat o creștere bruscă în luna septembrie, ajungând la 3,8%. Această valoare este semnificativ mai mare decât rata de 3,2% raportată în luna precedentă și depășește mediana de 3,6% estimată anterior de Reuters. Evoluția este determinată în principal de prețurile la combustibil și gaze naturale, la care se adaugă, într-o măsură mai mică, creșterea costurilor la alimente.
Conform datelor publicate de Eurostat, indicatorul inflației de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și combustibililor, a urcat de la 2,4% la 2,5%. Această creștere este susținută de scumpirea serviciilor, oferind un indicator al tendințelor subiacente ale prețurilor. Deși inflația generală de 3,8% este mult peste ținta de 2% stabilită de BCE, creșterea moderată a indicatorului de bază sugerează că prețurile energiei nu au declanșat încă o spirală inflaționistă de tipul rundelor a doua.
Investitorii anticipează până la trei majorări suplimentare ale ratei dobânzii la depozite de către BCE în cursul anului viitor, însă probabilitatea unei decizii în luna curentă este considerată neglijabilă. Piața nu anticipează o nouă majorare înainte de luna ianuarie, deși factorii de decizie recunosc incertitudinea prognozelor. Unii susținători ai politicii monetare avertizează că prețurile la energie vor reflecta rapid costurile ridicate în cheltuielile de afaceri, de la electricitate la încălzire.
Pe de altă parte, stabilitatea financiară ar putea deveni un factor mai important decât inflația în decizia următoare a BCE. Costurile de împrumut au crescut semnificativ, influențate de randamentele la obligațiunile americane, în timp ce spread-ul datoriei franceze față de cea germană a ajuns la valori maxime de zeci de ani. Această situație ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea datoriei suverane, făcând ca economiștii să considere că BCE ar putea evita acțiuni urgente pentru a nu agrava turbulențele financiare.
Analiza ING Bank subliniază că, deși piața muncii este relativ slabă, primele semne ale unei creșteri accelerate a salariilor sunt vizibile în indicatorul Indeed, care a crescut timp de cinci luni consecutive. Christine Lagarde a adoptat un ton favorabil unei politici monetare relaxate, subliniind caracterul limitat al efectelor de rundă a doua. Totuși, persistența presiunilor inflaționiste generalizate indică faptul că banca centrală va trebui să gestioneze atent acest context economic complex.
Monitorizarea indicatorilor de inflație și a politicilor monetare este esențială pentru stabilitatea piețelor financiare din Europa. În cadrul zonei euro, deciziile Băncii Centrale Europene privind ratele dobânzilor influențează direct costul creditelor pentru companii și consumatori, impactând direct capacitatea de investiții și puterea de cumpărare a populației în contextul volatilității prețurilor la energie.