Instabilitatea politică de la București, marcată de eșecul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament, amenință stabilitatea financiară a României. Analiza agenției Reuters indică faptul că această criză a împins deja randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an. În același timp, cursul leului românesc a ajuns la minime record în contextul incertitudinii guvernamentale.
Presiunea asupra datoriei externe este accentuată, obligațiunile cu scadențe lungi tranzacționându-se la cele mai mici prețuri din mai 2025. S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având perspectivă negativă. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică, de la începutul anului 2025, o probabilitate de retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB.
Strategul senior Guillaume Tresca de la Generali Asset Management estimează că există o șansă de unu din patru ca S&P să decidă o retrogradare. Deși agențiile de rating ar putea tolera instabilitatea politică dacă consolidarea fiscală rămâne pe traiectoria stabilită, o abatere semnificativă sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului. Investitorii se tem că o eventuală alianță între AUR și social-democrați ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu își permite să întârzie consolidarea fiscală, indiferent de turbulențele politice. În paralel, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a crescut de trei ori mai rapid decât în perioada pre-pandemică. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit pe care statul încearcă să o atingă.
Indicatorii economici relevă o îmbunătățire a deficitului bugetului consolidat, care a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Totuși, Kathryn Exum de la Gramercy avertizează că persistarea crizei politice ar putea afecta ratingul, declanșând probabil vânzări forțate de obligațiuni și extinderea diferențelor de randament.
România se află într-un proces de ajustare fiscală pentru a respecta angajamentele europene, având acordul cu Bruxelles-ul de a readuce deficitul sub plafonul de 3% din PIB până în 2030. Cele trei mari agenții de rating, inclusiv Fitch, au subliniat necesitatea adoptării bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an pentru a stabili noi reduceri ale deficitului și a evita trecerea în categoria speculativă.