Lavinia Șandru, președintele Biroului Central de Strategie și Comunicare al PUCL, a solicitat Ministerului Finanțelor clarificări oficiale privind evoluția deficitului bugetar al României. Demersul vine în urma publicării datelor Eurostat referitoare la trimestrul al doilea al anului 2026, care indică o situație financiară dificilă. Conform informațiilor prezentate, deficitul a ajuns la un nivel de 9,2% din PIB, marcând cel mai ridicat procent din întreaga Uniune Europeană în perioada respectivă.
Evoluția indicatorului financiar arată o creștere semnificativă între primele două trimestre ale anului 2026. Datele Eurostat, ajustate sezonier, citate de PUCL, indică faptul că deficitul a urcat de la 5,5% din PIB în primul trimestru la valoarea de 9,2% în al doilea trimestru. Această cifră se raportează strict la PIB-ul trimestrial și nu trebuie confundată cu execuția bugetară în sistem cash sau cu deficitul raportat la nivel anual.
Lavinia Șandru a criticat implementarea măsurilor de austeritate și a majorărilor de taxe, argumentând că acestea au fost adoptate sub pretextul reducerii deficitului. Ea susține că populația a fost nevoită să facă sacrificii în numele stabilității economice, însă rezultatele nu sunt vizibile. „Când impuneți sacrificii unei țări întregi, aveți obligația să demonstrați ce rezultate produc”, a declarat președintele PUCL, subliniind necesitatea de a ști cine își asumă responsabilitatea.
Solicitarea de transparență vizează trei puncte esențiale pe care Ministerul Finanțelor trebuie să le clarifice public. Lavinia Șandru dorește să afle care au fost cauzele exacte ale creșterii deficitului trimestrial și ce impact au avut măsurile fiscale aplicate. De asemenea, este necesar un răspuns privind acțiunile planificate pentru corectarea dezechilibrelor financiare, evitând situația în care cetățenii sunt solicitați să economisească fără a primi explicații despre guvernare.
În comunicatul emis, președintele PUCL a adresat direct ministrului Alexandru Nazare, cerându-i să explice deciziile luate și rezultatele politicilor fiscale. Lavinia Șandru a menționat că rândul de cetățeni nu poate fi tratat ca o rezervă bugetară și a criticat lipsa de comunicare. „Nu puteți cere oamenilor să calculeze fiecare leu, în timp ce dumneavoastră evitați să explicați rezultatele propriei guvernări”, a declarat aceasta în cadrul demersului.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar raportat la PIB, este un proces continuu realizat de instituțiile europene precum Eurostat. Aceste date sunt fundamentale pentru evaluarea sănătății financiare a statelor membre și pentru gestionarea politicii fiscale la nivel de Uniune Europeană. Evoluția acestor indicatori influențează direct capacitatea de finanțare a bugetului de stat și stabilitatea economică generală a țării.