Ministerul Finanțelor a emis o comunicare oficială pentru a explica datele publicate de Eurostat privind deficitul bugetar ESA, care a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul II al anului 2026. Această cifră a generat reacții politice intense, fiind utilizată de Partidul Social Democrat pentru a critica gestionarea economiei de către cabinetul Bolojan. Ministerul subliniază că evoluția indicatorului trebuie analizată în contextul întregului an, nu prin compararea izolată a două trimestre.
Partidul Social Democrat a reacționat acid la noile date, susținând că măsurile de austeritate implementate au afectat consumul și nivelul de trai al cetățenilor. PSD a declarat că deficitul de 9,2% reprezintă cel mai mare din Uniunea Europeană și este semnificativ peste valoarea de 7,7% din PIB înregistrată de Guvernul Ciolacu la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025. Partidul a acuzat guvernarea Bolojan de o tentativă de a ascunde rezultatele negative ale politicii economice actuale.
Ministerul Finanțelor explică faptul că variația dintre 5,5% în primul trimestru și 9,2% în al doilea reflectă fluxuri cu caracter neregulat. Ajustarea sezonieră realizată de Institutul Național de Statistică redistribuie veniturile încasate la începutul anului, precum impozitele pe proprietate, uniform pe întregul an. Acest proces face ca profilul trimestrial al deficitului ESA să difere de execuția cash, fără a indica o accelerare structurală a cheltuielilor publice de către stat.
O componentă majoră a creșterii deficitului în trimestrul II este reprezentată de caracterul atipic al investițiilor publice în anul 2026. România a fost nevoită să finalizeze proiecte importante până la data de 31 august, ceea ce a forțat efectuarea unor cheltuieli care, în mod obișnuit, sunt concentrate în trimestrele III și IV. Această mutare a plăților bugetare în prima jumătate a anului a pus presiune pe indicatorul deficitului raportat pentru perioada respectivă.
Conform autorităților, media deficitului pentru primul semestru al anului 2026, de 7,35%, este mai mică decât media de 8,45% din primul semestru al anului 2025. Ministerul precizează că raportul deficit/PIB este influențat și de încetinirea creșterii PIB-ului nominal, care majorează raportul fără ca deficitul nominal să crească. În încadrul țintei de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, există încă un spațiu de manevră de aproximativ 49 de miliarde lei.
Monitorizarea deficitului bugetar în România este un proces continuu, influențat de dinamica economică și de ciclul de investiții publice. Datele Eurostat sunt publicate trimestrial pentru toate țările membre, reflectând volatilitatea indicatorilor în funcție de momentul în care sunt efectuate plățile sau încasările de taxe. În contextul actual, gestionarea acestor fluxuri rămâne un punct critic pentru stabilitatea fiscală a țării pe parcursul anului 2026.