Ministerul Finanțelor dispune de instrumente specifice pentru a gestiona un scenariu în care România ar pierde gradul investițional, a declarat Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului. Acestea au fost menționate în cadrul conferinței ZF Piața de Capital, în contextul evaluării S&P programate pentru vineri, 2 octombrie. Ștefan Nanu a confirmat că autoritățile efectuează evaluări constante pentru a fi pregătite în cazul în care decizia agenției de rating va fi una negativă.
În cazul unei retrogradări, Ștefan Nanu avertizează că evenimentul va avea un impact negativ asupra pieței, afectând în primul rând cererea viitoare pentru titlurile de stat. Deși unii investitori ar putea rămâne pe piață, aceștia vor cere prețuri diferite. Ștefan Nanu a subliniat că există fonduri mari, precum cele americane, care caută țări cu randament mare, însă acest lucru implică acceptarea unor costuri de finanțare mult mai ridicate pentru statul român.
Pentru a asigura stabilitatea, Trezoreria Statului utilizează mai multe mecanisme de protecție, inclusiv finanțările negociate direct și rezerva de lichiditate. Ștefan Nanu a explicat faptul că toate scadențele sunt monitorizate riguros și că există un buffer care permite statului să rămână în afara piețelor externe pentru o perioadă mai lungă. Acest buffer protejează România, deși implică un cost suplimentar, oferind posibilitatea de a amâna emisiunile de titluri de stat.
Un alt instrument de gestionare a datoriei sunt împrumuturile europene, care oferă condiții specifice de rambursare. Ștefan Nanu a precizat că aceste împrumuturi au maturități de 45 de ani, incluzând o perioadă de grație de 10 ani, cu costurile Comisiei Europene fiind transferate către România. Această structură a creditelor oferă o flexibilitate necesară în gestionarea fluxului de numerar, indiferent de volatilitatea piețelor de capital externe.
În ceea ce privește viitorul, Ștefan Nanu a recomandat o abordare prudentă, comparând necesitatea de a acționa pas cu pas cu mișcările unui fotbalist. Directorul general a menționat că, dacă guvernul menține un buget credibil, marjele și costurile de finanțare se vor ajusta corespunzător. În prezent, datoria guvernamentală a ajuns la 1.194 mld. lei, ceea ce reprezintă 61,4% din PIB, într-un context de presiune asupra costurilor de finanțare.
Situația ratingului actual al României este marcată de o perspectivă negativă, agenții Fitch și S&P evaluând țara la „BBB-”, în timp ce Moody's aplică nota „Baa3”. Analiza indicatorilor de datorie arată că nivelul de 1.194 mld. lei (230 mld. euro) este critic pentru stabilitatea fiscală. Deși unii analiști de la Erste Group estimează menținerea ratingului de către S&P, riscul unei retrogradări semnificative rămâne o preocupare majoră pentru piața de capital.