Agenția de rating Moody’s a emis un avertisment privind riscurile la adresa consolidării fiscale din România, cauzate de instabilitatea politică de la nivelul Parlamentului. Eșecul de a forma un Guvern pentru a treia oară din luna mai pune în pericol procesul de ajustare economică. Agenția indică faptul că există riscul ca bugetul pentru anul 2027 să nu fie adoptat până la finalul anului curent, într-un context în care costurile cu dobânzile cresc rapid.
Situația politică actuală este marcată de faptul că, de la demiterea coaliției pro-europene în mai, țara este condusă de administrații interimare. Aceste administrații nu au reușit să promoveze măsuri fiscale esențiale sau reforme structurale necesare economiei. Din acest motiv, termenul din luna august pentru adoptarea legii salarizării în sectorul public a fost ratat. Această întârziere ar putea duce la pierderea a până la 770 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,2% din PIB-ul anului 2025, din granturile Mecanismului de Redresare și Reziliență.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul pe bază de numerar a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la nivelul de 4,5% înregistrat în august 2025. Această scădere a fost susținută de restricții temporare aplicate salariilor și transferurilor sociale, care au redus cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale, precum și de o creștere de 25,2% a încasărilor din TVA. Totuși, Moody’s menționează că presiunea pentru cheltuieli cu apărarea, pensiile și salariile publice rămâne ridicată, în condițiile în care finanțarea din PNRR s-a încheiat.
Indicatorii de datorie și finanțare arată o presiune financiară semnificativă asupra bugetului de stat. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7% față de anul precedent, ajungând la 42 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 8 miliarde de euro sau 2,2% din PIB-ul anului 2025. De asemenea, peste jumătate din datoria publică este deținută în valută, iar nevoile brute de finanțare pentru acest an sunt estimate la circa 55 de miliarde de euro, ceea ce face România dependentă de accesul la piață.
La licitațiile de Trezorerie din luna septembrie, raportul cerere/ofertă a fost de 1,3x în medie, însă pentru scadențele de până la un an acest raport a fost de 0,9x. Instabilitatea politică din Parlament, unde discuțiile pentru formarea unui guvern încep abia pe 5 octombrie, crește incertitudinea. Deși președintele dorește evitarea alegerilor anticipate, Moody’s consideră că probabilitatea organizării acestora este semnificativă, ceea ce poate afecta planificarea fiscală pe termen lung.
Deficitul fiscal al României rămâne în prezent cel mai mare raportat la nivelul Uniunii Europene. Această poziție este agravată de necesitatea de a finanța cheltuieli publice crescute într-un cadru în care resursele din fondurile europene de tip PNRR nu mai sunt disponibile pentru a acoperi deficitul, obligând statul să apeleze la piețele de capital în condiții de incertitudine politică majoră.