Nevoia netă de finanțare a statului român este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro într-un singur an, conform unor explicații oferite de Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Această sumă reprezintă necesarul de capital pentru acoperirea cheltuielilor, fără a include fondurile necesare pentru refinanțarea datoriilor deja existente. Cifra evidențiază presiunea financiară la care este supus bugetul de stat în contextul actual al economiei naționale.
Pentru a ilustra magnitudinea acestui necesar financiar, Eugen Rădulescu a realizat o comparație cu veniturile forței de muncă din țară. Având în vedere că în România există 5,1 milioane de salariați, cu un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro, calculul este alarmant. Pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare de 60 de miliarde de euro, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească fără a primi nicio plată pentru tot anul, doar pentru a nu crește datoria statului.
Situația financiară este strâns legată de evoluția deficitului bugetar înregistrat în anul 2024, când acesta a ajuns la 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu a subliniat că statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget într-un an fără nicio criză. El a comparat aceste performanțe cu alte țări, menționând că niciun stat aflat în război nu ajunge la asemenea niveluri de deficit bugetar.
Datele Eurostat arată că România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit public dintre statele membre ale Uniunii Europene, depășind Polonia, care a avut 6,6% din PIB, și Franța, cu 5,8% din PIB. Chiar dacă în 2025 deficitul public a coborât la 7,9% din PIB, datoria guvernamentală a continuat să crească, ajungând la 59,7% din PIB, față de nivelul de 54,8% din PIB înregistrat în anul precedent.
Evoluția cheltuielilor publice a contribuit semnificativ la deteriorarea indicatorilor macroeconomici. Conform Comisiei Europene, creșterea cheltuielilor curente ale administrației publice a avansat cu 18,7% față de anul precedent. Această tendință a alimentat nevoia de finanțare și a crescut raportul dintre veniturile colectate și cheltuielile efectuate de stat, generând o presiune constantă asupra stabilității bugetare și asupra costului de împrumut pentru România.
Monitorizarea indicatorilor de deficit și a raportului datorie/PIB este esențială pentru evaluarea sănătății economice a țării. În cadrul Uniunii Europene, stabilitatea fiscală este influențată de capacitatea statelor de a menține cheltuielile sub nivelul veniturilor colectate. În România, creșterea datoriilor guvernamentale și variațiile deficitului public rămân puncte critice de analiză pentru investitori și pentru gestionarea politicii fiscale de către autorități.