Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă că menținerea ratingului de credit al României reprezintă un rezultat obținut prin efortul întregii societăți și prin aplicarea politicilor de disciplină financiară. Acesta a subliniat că decizia agenției Standard & Poor’s confirmă statutul României de partener de încredere pentru investiții, oferind semnale de stabilitate economiei naționale. Totuși, Nicușor Dan a avertizat că acest moment nu permite relaxarea, insistând pe necesitatea menținerii traiectoriei economice actuale dincolo de eventualele mize politice.
Premierul interimar, liderul PNL Ilie Bolojan, a menționat că respectarea angajamentelor asumate și evitarea risipei de resurse au fost elemente esențiale pentru menținerea ratingului de țară. Acesta a trasat un avertisment ferm privind consecințele blocajului politic, menționând că, în absența unei soluții, va deveni imposibil să mai convingă finanțatorii de frecventabilitatea României. Bolojan a transmis că viitorul guvern trebuie să asigure continuitatea liniei actuale, menținând cumpătarea și cheltuind exclusiv resursele disponibile.
Agenția S&P Global Ratings a confirmat, vineri seară, ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt de „BBB-/A-3” pentru România, atât în monedă străină, cât și în monedă locală. Deși consolidarea fiscală pentru anul 2026 este considerată pe drumul cel bun, perspectiva rămâne negativă. Agenția a indicat că riscurile de implementare privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitului extern rămân ridicate, reflectând vulnerabilitatea țării la schimbările de încredere ale investitorilor.
Raportul agenției subliniază că un impas politic prelungit ar putea compromite reducerea deficitului fiscal prevăzută pentru anii 2027 și 2028. În scenariul pesimist, S&P avertizează că eșecul unei politici fiscale credibile ar putea duce la deteriorarea încrederii investitorilor și la creșterea costurilor de finanțare. De asemenea, perturbările de pe piața energiei ar putea afecta așteptările inflaționiste, slăbind creșterea economică, balanța plății și rezultatele fiscale ale României.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, S&P estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB pentru anul 2026, o scădere față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. De asemenea, se prevede că datoria publică netă va crește la 60% din PIB până în 2027, de la nivelul de 52% de la sfârșitul anului 2025. Agenția a menționat că investițiile finanțate de UE vor rămâne un motor important, în ciuda unei posibile contracții economice de 0,5% în 2026.
Contextul actual este marcat de o instabilitate politică ce a urmat căderii Guvernului Bolojan în luna mai. Deși au existat mai multe voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență au continuat să urmeze parcursul stabilit. Decidenții politici au reușit să promoveze legislația necesară pentru deblocarea fondurilor UE, atingând un nivel maxim al fluxurilor de fonduri în acest an.