În primul semestru al anului 2026, România a înregistrat 3.855 de noi proceduri de insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de 12,36% față de aceeași perioadă a anului precedent. Datele furnizate de Coface România indică o presiune economică accentuată asupra companiilor, în contextul unei perioade de stagflație caracterizate prin scăderea PIB-ului și inflație ridicată. Această evoluție reflectă dificultățile întâmpinate de mediul de afaceri în fața unor condiții macroeconomice nefavorabile.
Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul a raportat cel mai mare număr de insolvențe, cu un total de 860 de cazuri, deși aceasta este o scădere de 1% față de anul trecut. Pe locul al doilea se află sectorul Construcții, cu 852 de proceduri deschise, urmat de sectorul Transport și depozitare, care a înregistrat 478 de insolvențe. De asemenea, sectorul Agricultură, silvicultură și pescuit a prezentat cea mai mare creștere, înregistrând aproape 78% mai multe insolvențe comparativ cu primul semestru din 2025.
O tendință observată în perioada analizată este creșterea numărului de companii care apelează la măsuri de protecție. Au fost deschise 98 de noi proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 64 de cazuri în S1 din 2025. Tiberiu Chesoi, head of Claims Department Coface România, a subliniat că companiile cu o cifră de afaceri de peste 500.000 euro sunt cu peste 60% mai numeroase în insolvență față de perioada similară din anul trecut, indicând o adopție mai mare a măsurilor de restructurare.
Din punct de de vedere teritorial, regiunea NORD-EST a înregistrat o creștere masivă a insolvențelor, de aproape 40%, pe fondul activității companiilor mici din sectoare vulnerabile precum Comerț sau HORECA. O situație similară a fost observată în regiunea SUD-VEST, unde numărul de insolvențe a crescut cu peste 22%. Această dinamică confirmă faptul că, în perioadele de inflație ridicată și consolidare fiscală, regiunile cu un PIB pe locuitor mult sub media națională sunt cele mai expuse la riscuri.
Alina Popa, country manager Coface România, a declarat că mediul de afaceri rămâne sub presiunea încetinirii economice, a costurilor ridicate și a măsurilor de consolidare fiscală. Ea a menționat că disciplina la plată ar putea rămâne sub presiune, însă observă o tendință pozitivă în ceea ce privește gestionarea proactivă a riscurilor. În acest context, monitorizarea atentă a lichidității și disciplina financiară devin elemente esențiale pentru asigurarea continuității afacerilor pe termen lung.
Economia românească a traversat în prima jumătate a anului 2026 o perioadă de contracție, cu un PIB mai mic cu 0,8% față de 2025. Această scădere a fost determinată în principal de o prăbușire a consumului cu 5,7%, cea mai mare scădere din ultimii 16 ani. Inflația a atins nivelul de 10,4% în luna iunie 2026, în timp ce producția industrială a scăzut cu 3,3%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).