Pensionarea anticipată a femeilor, utilizată în anumite sisteme pentru a compensa responsabilitățile familiale, poate duce la o scădere a veniturilor acestora în perioada de bătrânețe, avertizează OECD. Această analiză a fost prezentată în cadrul unei audieri organizate la 3 noiembrie 2026, în Parlamentul European, de către experta Monika Queisser. Miza principală vizează modul în care regulile de pensionare pot atenua inegalitățile acumulate pe parcursul carierei, fără a compromite protecția financiară pe termen lung.
Raportul OECD subliniază că o vârstă de pensionare mai scăzută pentru femei poate diminua drepturile de pensie acumulate. Analiza se concentrează pe efectele regulilor naționale, fără a propune o vârstă unică de pensionare în cadrul Uniunii Europene. În 2024, conform datelor Eurostat, pensia medie brută a femeilor de cel puțin 65 de ani în UE era cu 24,5% mai mică decât cea a bărbaților. La nivelul OECD, media acestui decalaj era de aproximativ 23%.
Modelul de simulare OECD pentru o mamă cu doi copii arată că o pauză profesională de cinci ani reduce pensia cu circa 5% la un salariu mediu, comparativ cu o femeie cu o carieră completă. Deși sistemele obligatorii atenuează, în medie, aproximativ jumătate din efectul acestei întreruperi, riscurile rămân semnificative. Factorii decisivi pentru venituri rămân participarea la muncă, numărul de ore lucrate și nivelul salariilor, în special dacă femeia revine la un program redus.
Principala cauză a diferențelor de venit este identificată în câștigurile acumulate pe parcursul vieții profesionale. În 2023, în mediul OECD, cariera anticipată a femeilor a fost de aproximativ 34 de ani, cu aproape șase ani mai scurtă decât cea a bărbaților. De asemenea, femeile ocupate lucrau cu circa 5,1 ore mai puțin pe săptămână, iar diferența de remunerare orară a fost de aproximativ 11%, elemente care se transmit direct în drepturile de pensie.
Pensiile de urmaș reprezintă o altă formă de protecție, reducând, în medie, cu aproximativ o treime decalajul din sistemele obligatorii legate de venituri. Femeile reprezintă, în medie, 88% dintre beneficiarii acestor prestații în țările analizate. Totuși, experții subliniază că orice reformă trebuie să echilibreze protecția nivelului de trai după decesul partenerului cu necesitatea de a oferi stimulente pentru acumularea unor drepturi proprii de pensie.
Discuțiile despre inegalitățile de pensie au loc într-un context în care Parlamentul European a cerut deja, prin rezoluția din martie 2026, un plan de acțiune pentru reducerea diferențelor salariale și de pensie. Deși stabilirea vârstelor de pensionare și a formulelor de calcul rămâne în responsabilitatea statelor membre, audierile de experți precum cea de la Parlamentul European adaugă date esențiale pentru dezbaterile privind cauzele structurale ale acestor diferențe de venituri.