Un studiu recent realizat de Cult Market Research pentru BCR, în cadrul Naționalei de Edu Fin, evidențiază un paradox semnificativ între generațiile de români în ceea ce privește alfabetizarea financiară. Datele arată că există o deosebită între nivelul de încredere pe care persoanele îl au în propriile capacități și rezultatele efective obținute la testarea cunoștințelor. Această situație separă clar profilul tinerilor de cel al segmentului de vârstă matur, influențând percepția asupra viitorului financiar.
Generația cuprinsă între 18 și 34 de ani manifestă cel mai mare grad de încredere, însă performanța la testare este deficitară. Aproximativ 56% dintre tinerii români afirmă că dețin cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă doar unul din zece respondenți reușește să răspundă corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări ale testului. Această categorie obține un scor mediu de 7,2 răspunsuri corecte, fiind caracterizată printr-un optimism ridicat privind capacitatea de a avea un trai confortabil la pensie.
În opoziție, persoanele cu vârsta între 50 și 64 de ani sunt mult mai prudente în autoevaluare, dar obțin cele mai bune rezultate. Doar 24% dintre acești români își apreciază competențele financiare ca fiind bune sau foarte bune, însă ei ating un scor mediu de 8,4 din 12. Mai mult, 35% dintre membrii acestei grupuri de vârstă reușesc să răspundă corect la minimum 10 întrebări, ceea ce reprezintă de trei ori și jumătate mai mult decât în cazul tinerilor.
Segmentul de vârstă între 35 și 49 de ani se situează într-o poziție intermediară, cu un scor mediu de 7,3 din 12 răspunsuri corecte. Această categorie de vârstă este cea mai puțin confortabilă în utilizarea serviciilor bancare digitale, cu doar 68% dintre respondenți folosind cu ușurință aplicațiile mobile. În ceea ce privește încrederea în viitor, doar 31% dintre acești oameni cred că vor avea resurse suficiente pentru o pensie confortabilă, în timp ce 20% nu au deloc încredere în acest aspect.
Analiza conceptelor economice complexe relevă dificultăți generalizate în rândul populației, indiferent de vârstă. Doar 47% dintre români înțeleg modul în care inflația afectează puterea de cumpărare, iar doar 48% cunosc funcționarea dobânzii compuse. Cel mai critic indicator este legătura dintre dobânzi și obligațiuni, un concept pe care doar 15% dintre participanți îl stăpânesc corect. Această lipsă de înțelegere a mecanismelor de bază poate limita eficiența economiilor pe termen lung.
Contextul economic actual este marcat de o presiune pe dobânzi, în condițiile în care indicatorul ROBOR la 3 luni a urcat la 5,93% la data de 24 septembrie 2026. Această evoluție a costului banilor intervine într-un moment în care nivelul de alfabetizare financiară a României este situat la ultimul loc în Uniunea Europeană. Obiectivul inițiativei Naționala de Edu Fin este de a îmbunătăți aceste indicatori și de a crește poziția țării la fiecare evaluare europeană.