România se confruntă cu un paradox fiscal persistent, în care creșterile anuale ale taxelor nu se traduc într-o creștere proporțională a veniturilor statului. Deși impozitele au fost majorate în patru valuri în perioada 2023-2024, veniturile fiscale raportate la PIB au crescut cu doar 1,3%. În prezent, nivelul colectării veniturilor fiscale raportate la PIB se situează între 27% și 29%, o valoare semnificativ sub media Uniunii Europene, care este de aproximativ 40%.
Situația este agravată de un nivel extrem de ridicat al evaziunii fiscale, România fiind identificată ca fiind pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește frauda cu TVA. Analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, subliniază că există un spațiu vast de îmbunătățire a colectării prin mecanisme precum taxarea inversă. Această măsură, deja aplicată în România pentru sectoare precum construcțiile, energia sau cerealele, a demonstrat eficiența în țări precum Bulgaria sau Italia.
Structura veniturilor fiscale naționale este marcată de o concentrare pe taxarea muncii, care reprezintă peste 40% din total, în timp ce impozitele directe contribuie cu doar 21%. Adrian Codirlașu avertizează că România este „campion european” la nivelul taxării muncii, însă rămâne printre penultimii țări din UE ca participare a forței de muncă în piață. O parte semnificativă din contractele de muncă sunt înregistrate la salariul minim, fenomen care indică o evaziune fiscală pe partea de muncă.
Majorarea taxelor pe profit și pe dividende nu pare să rezolve problemele bugetare, existând riscul ca firmele să părăsească țara. Adrian Codirlașu menționează că, pe măsură ce taxele cresc, veniturile fiscale pot scădea deoarece sectorul privat este penalizat. În loc de o strategie de reducere a deficitului, autoritățile par să adopte o abordare în care taxele sunt crescute pentru a finanța cheltuielile statului, care includ asistența socială, salariile bugetarilor și sănătatea.
Problema deficitului bugetar rămâne critică, în condițiile în care GAP-ul de TVA în România depășește 30%, ceea ce înseamnă pierderi anuale de între 40 și 50 de miliarde de lei. Deși au fost implementate sisteme de digitalizare precum e-Factura și e-Transport pentru a moderniza administrarea, impactul asupra raportului venituri/PIB este minim. Expertul recomandă reducerea cheltuielilor statului și a subvențiilor către companiile de stat pierdere, în loc de impunerea unor taxe suplimentare asupra sectorului privat.
Evoluția indicatorilor fiscali din România reflectă o presiune constantă asupra bugetului național pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile și sănătatea. În contextul european, România ocupă o poziție defavorabilă, fiind depășită de aproape toate statele membrilor, cu excepția Irlandei, unde PIB-ul este influențat de sediile marilor companii tehnologice. Această disparitate subliniază dificultatea de a transforma creșterea economică în venituri reale pentru bugetul de stat.