România se confruntă cu o situație critică privind calitatea locuirii, fiind lider european la capitolul supraaglomerare a gospodăriilor. În anul 2024, aproximativ 40,7% dintre români au locuit în spații considerate supraaglomerate, conform datelor Eurostat prezentate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). Această cifră este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 16,9%.
Analiza datelor scoate la iveală un paradox major al pieței rezidențiale din România. Deși aproximativ 94% din populație locuiește într-o locuință aflată în proprietate personală, o proporție semnificativă de cetățeni trăiește în condiții de aglomerație în interiorul acestor spații. Această discrepanță între gradul ridicat de proprietate și calitatea locuirii indică o problemă de accesibilitate la spații rezidențiale adecvate și spațioase pentru familii.
Problema locuințelor nu este însă uniformă pe teritoriul țării, existând diferențe regionale marcate. Conform recensământului populației și locuințelor din 2021, aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate. În timp ce marile centre urbane și zonele metropolitane resimt o presiune constantă asupra prețurilor și chiriilor, alte localități se confruntă cu un declin demografic și cu un număr ridicat de proprietăți care rămân libere.
Pentru a aborda aceste deficiențe, FIDES și Confederația Patronală Concordia organizează pe 5 octombrie, la București, evenimentul Romania Affordable Housing Summit 2026. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, susține că țara are nevoie de o abordare integrată și de o strategie coerentă pentru locuire. Aceasta trebuie să clarifice modul de finanțare și dezvoltare a proiectelor care să răspundă nevoilor reale ale populației, utilizând instrumentele de finanțare europene disponibile.
La nivelul întregii Uniuni Europene, deficitul de locuințe reprezintă o provocare economică majoră. Estimările Comisiei Europene indică faptul că UE are nevoie de circa 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele 1,6 milioane de unități construite deja. Pentru acoperirea acestui deficit, necesarul de investiții este estimat la aproximativ 150 de miliarde de euro anual, în timp ce Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru proiecte sustenabile în 2026.
Evoluția pieței imobiliare este strâns legată de indicatorii demografici și de capacitatea de creditare a populației. În România, distribuția neuniformă a fondului locativ obligă autoritățile și investitorii să analizeze nu doar numărul total de construcții, ci și locația acestora. Eficiența utilizării locuințelor existente și dezvoltarea infrastructurii sunt elemente esențiale pentru reducerea ratei de supraaglomerare și pentru asigurarea accesibilității financiare în zonele cu cerere ridicată.