Proiecțiile Comisiei Europene indică o îmbunătățire semnificativă a perspectivei datoriei publice din România, poziționând țara printre economiile din Europa Centrală și de Est cu cea mai mare evoluție pozitivă în ultimul an. Analiza realizată de Erste Group Research, bazată pe datele oficiale europene, relevă faptul că nivelul datoriei estimate pentru anul 2035 este cu aproximativ 15 puncte procentuale mai mic în calculele publicate în 2025 față de exercițiul realizat în 2024.
Această evoluție este atribuită procesului de consolidare fiscală început în România. Conform datelor, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, urmând ca această tendință descendentă să continue. Analiza subliniază că îmbunătățirea proiecției pe termen lung este un efect direct al ajustărilor fiscale deja efectuate, nu o confirmare a dispariției riscurilor pentru bugetul de stat.
Simulările Comisiei Europene sunt construite pe un orizont de zece ani și integrează variabile precum creșterea economică, inflația, dobânzile, soldul primar structural și cheltuielile necesare pentru îmbătrânirea populației. Este important de menționat că studiul folosește un scenariu de tip „no-policy-change”, ceea ce înseamnă că rezultatele arată cum ar evolua datoria în absența unor noi măsuri de politică fiscală, nereprezentând astfel o prognoză certă.
În timp ce România prezintă o traiectorie mai optimistă, analiza avertizează că datoria publică rămâne pe o cursă ascendentă pe termen scurt. Vulnerabilitățile fiscale persistă, în special din cauza costurilor de finanțare și a deficitelor primare care mențin presiunea asupra finanțelor publice. România pornește de la una dintre cele mai dificile poziții fiscale din regiune, având nevoie de o finanțare semnificativă pentru a susține reducerea deficitului.
Situația României contrastează puternic cu alte economii din Europa Centrală și de Est, unde proiecțiile s-au deteriorat. În calculele Comisiei Europene, perspectivele au devenit mai slabe pentru Ungaria, Polonia și Slovenia, în timp ce creșteri ale datoriei au fost observate și în Croația, Cehia și Slovacia. În scenariul fără măsuri suplimentare, raportul datorie/PIB ar putea depăși pragul de 100% în Ungaria, Polonia și Slovacia în deceniul următor.
Monitorizarea sustenabilității datoriei publice este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, utilizat pentru a evalua capacitatea statelor membre de a-și gestiona obligațiile financiare. Indicatorii precum deficitul primar și raportul dintre datoria publică și PIB sunt esențiali pentru stabilitatea macroeconomicajă, fiind utilizați de instituțiile europene pentru a identifica riscurile de creditare și pentru a coordona politicile fiscale la nivel regional.