Scenariul de bază privind evaluarea suverană a României vizează menținerea ratingului BBB-, cu perspectivă negativă, conform analizei lui Flavius Valentin Jakubowicz. Reprezentantul AAFBR a subliniat că, deși datele privind execuția bugetară indică faptul că ajustarea fiscală a continuat și în timpul interimului Guvernului, fundamentele actuale nu justifică o retrogradare imediată. Totuși, această menținere a calificativului nu trebuie interpretată ca o validare a situației economice, ci ca un credit de încredere acordat pe termen scurt.
Perspectiva negativă menționată de agenții de rating funcționează ca o avertizare explicită pentru autorități. Conform lui Flavius Valentin Jakubowicz, testul real pentru stabilitatea financiară a țării nu va fi deficitul bugetar din anul 2026, ci capacitatea de a gestiona bugetul pe anul 2027. Fără un Guvern care să dețină puteri depline, România nu poate asigura rectificarea bugetară necesară și nici un proiect de buget care să fie considerat credibil de către agențiile de evaluare.
Impactul crizei politice asupra economiei este deja vizibil prin indicatori macroeconomici concreți. Piața a integrat deja o parte din riscurile asociate incertitudinii, manifestându-se prin cursul leului aflat la un minim istoric și prin randamentele la maturitatea de 10 ani care au depășit 7,5%. Acestea reprezintă cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană, ceea ce demonstrează că costul instabilității este plătit deja de stat, de companii și de populație prin dobânzi și cursul de schimb.
În ceea ce privește politicile monetare, volatilitatea ar putea rămâne ridicată până la investirea unui Guvern, în funcție de flexibilitatea pe care o va decide BNR. Având în vedere deprecierea leului și riscul de rating nerezolvat, o relaxare a politicilor în luna octombrie este considerată o variantă cu o bază slabă. În acest context, menținerea dobânzii la nivelul de 6,50% este văzută ca cea mai coerentă opțiune, în timp ce randamentele rămân extrem de sensibile la știrile politice.
Lipsa predictibilității instituționale este identificată ca principalul obstacol pentru România, mai degrabă decât lipsa efortului de ajustare. Agențiile de rating nu evaluează persoanele care ocupă funcții politice, ci se concentrează pe capacitatea unei majorități parlamentare de a vota și de a implementa un buget credibil. O eventuală menținere a ratingului ar putea duce la o detensionare parțială a pieței după evenimentele din 1-2 octombrie, dar fără o revenire la nivelurile de stabilitate de anterior.
România deține în prezent calificativul BBB- din partea S&P Ratings, fiind ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor (investment grade). Această evaluare este emisă într-un context marcat de eforturi de consolidare fiscală și de o perioadă de incertitudine politică. Instituțiile de evaluare monitorizează capacitatea țării de a-și menține această poziție în cadrul categoriilor de investiții recomandate pentru piețele financiare internaționale.