Economia României se confruntă cu perspective de scădere a produsului intern brut de până la 1% în cursul acestui an, conform unor previziuni exprimate de Adrian Codirlașu. Președintele CFA România a avertizat, luni, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence, că riscul de recesiune rămâne prezent și pentru anul viitor. Estimările sale pentru creșterea economică în perioada următoare sunt mult mai prudente decât alte prognoze, situându-se între 0% și 0,5%.
Adrian Codirlașu a subliniat că, istoric vorbind, perioadele de recesiune în România nu sunt evenimente izolate, de regulă întinzându-se pe cel puțin doi ani consecutivi. Deși pentru anul viitor se anticipează o situație ușor mai favorabilă decât cea actuală, riscurile de scădere rămân semnificative. Analistul a menționat că, în ciuda unor estimări de piață care indică o creștere de 2%, prognoza sa este una de stagnare, cu un potențial de „a sta pe loc”.
Factorii care determină aceste perspective negative includ reducerea producției de energie și evoluția consumului de bunuri și servicii. Președintele CFA România a explicat că închiderea centralei de la Cernavodă forțează importurile, ceea ce afectează exportul net și, implicit, componentele PIB. Pe lângă aceste probleme de producție, scăderea consumului, în special în sectorul serviciilor, contribuie direct la dificultatea de a obține o creștere economică pozitivă în perioada următoare.
Presiunea asupra economiei este amplificată de necesitatea de a finanța deficitul bugetar într-un mediu extern dificil. Adrian Codirlașu a amintit criza din 2008, când România a intrat în recesiune având o datorie publică de doar 12% din PIB, din cauza scadențelor de datorie. În prezent, capacitatea de a finanța deficitul depinde critic de stabilitatea piețelor externe, un factor care poate genera riscuri macroeconomice majore dacă condițiile de finanțare se înrăutătesc.
Inflația este alimentată de creșterea prețurilor la energie, afectând toate componentele economice prin prețul gazului metan și al petrolului. Adrian Codirlașu a observat că prețul gazului în Europa a ajuns la niveluri nerealizate din 2022, iar petrolul Brent se tranzacționează în jur de 112-113 dolari pe baril. În acest context, se estimează și o depreciere graduală a monedei naționale, cu un curs de schimb euro-leu situat între 5,4 și 5,5 la finalul anului viitor.
Contextul macroeconomic este marcat de revizuiri downward ale prognozelor de creștere. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%, o cifră care reflectă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de prognoza anterioară, care anticipa o creștere de 0,1%. Această evoluție confirmă tendința de încetinire a activității economice în perioada următoare.