Perspectivele economiei României pentru anul curent sunt caracterizate de prudență, existând riscul de a intra într-o perioadă de stagflație, a declarat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. Această evaluare negativă intervine într-un context marcat de incertitudini internaționale și de dificultăți politice la nivel intern, care cresc costul deciziilor economice. Analiza indică faptul că economia traversează o perioadă dificilă, necesitând o conduită bazată pe responsabilitate și prudență în implementarea politicilor economice naționale.
Evoluția indicatorilor de creștere a fost redusă în ultimii doi ani, înregistrând un ritm de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ semnalează necesitatea unei schimbări de paradigmă în dezvoltarea țării. Cosmin Marinescu susține că noul model de creștere nu trebuie să se mai bazeze pe deficite și consum, ci să permită investițiilor să preia rolul de principal motor al economiei, asigurând o dezvoltare durabilă pe termen lung.
În ceea ce privește inflația, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 4 puncte procentuale în perioada de vară, coborând de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Totuși, prognozele indică faptul că inflația ar putea depăși semnificativ pragul de 6% la finalul acestui an. Revenirea în intervalul țintei este anticipată abia în ultimul trimestru din anul 2027, ceea ce impune menținerea unui proces de consolidare bugetară susținut și credibil.
Finanțele publice se confruntă cu provocări majore, datoria publică depășind pragul de 60% din PIB, în timp ce costurile cu dobânzile au crescut semnificativ. Pentru anul curent, aceste costuri sunt estimate la peste 3% din PIB. De asemenea, deficitul balanței comerciale s-a restrâns mult mai lent decât se anticipa, procesul fiind determinat de o corecție a cererii interne și de scăderea consumului, nu de o creștere a exporturilor sau de o îmbunătățire a competitivității.
Pentru a asigura sustenabilitatea, Cosmin Marinescu propune trei condiții esențiale: gestionarea responsabilă a bugetului și a fondurilor europene, îmbunătățirea infrastructurii financiare prin capitalizarea companiilor și trecerea la o competitivitate bazată pe calitate și tehnologie. România trebuie să renunțe la modelul bazat pe forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică. În schimb, accentul trebuie pus pe productivitatea muncii, extinderea lanțurilor de producție locale și investiții masive în capitalul uman.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este influențată de stabilitatea politică și de capacitatea de a implementa reforme structurale. În contextul actual, deciziile de politică economică trebuie să prioritizeze construirea unei baze pentru o creștere sustenabilă, evitând capcana creșterii modeste pe termen lung. Maturitatea economică a țării impune o evaluare atentă a direcțiilor de dezvoltare pentru a asigura predictibilitatea necesară mediului de afaceri și investițiilor externe.