Senatorul Petrișor Peiu, membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, a avertizat că lumea occidentală se apropie de o criză declanșată de nivelul masiv al datoriilor publice. Declarațiile au fost făcute la Banca Națională a României, în cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”. Peiu a subliniat că România ocupă poziția de „veriga slabă” în acest context economic global.
Senatorul susține că România se confruntă cu o vulnerabilitate majoră, fiind unul dintre puținele state aflate în recesiune care trebuie să plătească dobânzi extrem de mari pentru finanțare. Peiu a declarat că Guvernul României s-a împrumutat mult mai mult decât își putea permite, fapt vizibil prin costul ridicat al finanțării. El a menționat că această situație de risc este agravată de lipsa unei soluții la criza politică internă.
În analiza sa, Petrișor Peiu a identificat Comisia Europeană ca fiind un model pentru politica de îndatorare, menționând că aceasta a contractat sume colosale. Senatorul a estimat că Uniunea Europeană are o datorie de peste o mie de miliarde de euro, cu o dobândă care, la maturitatea de 10 ani, a depășit 4%. El a criticat deciziile Comisiei Europene, considerându-le responsabile pentru pierderea competitivității europene.
Printre politicile europene problematice, Peiu a menționat Green Deal și politica energetică, pe care le-a numit o „catastrofă”. El a argumentat că energia în Europa este de trei ori mai scumpă decât în China și de două ori mai scumpă decât în Statele Unite. Totodată, a criticat suprareglementarea care favorizează companiile mari în detrimentul firmelor mici și mijlocii, precum și Politica Agricolă Comună.
Pentru corectarea dezechilibrelor, Petrișor Peiu a propus intervenții în trei domenii: energia, educația și cheltuielile statului. El a criticat incompetența în gestionarea proiectelor energetice, precum Turceni și Ișalnița sau hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. De asemenea, a semnalat faptul că nu s-a respectat legea privind alocarea a 6% din PIB pentru educație și a cerut reducerea cheltuielilor statului și a numărului de funcții asumate.
Problemele datoriilor publice și ale costurilor de finanțare sunt teme recurente în dezbaterea economică europeană. În acest context, se discută și despre necesitatea unor ajustări bugetare la nivelul Uniunii Europene, în timp ce alte instituții internaționale caută să optimizeze structurile de comandă pentru a eficientiza resursele financiare și operaționale.