Piața muncii din România înregistrează în anul 2026 o evoluție complexă, marcată de creșteri salariale nominale care nu reușesc să compenseze rata inflației. Deși câștigurile medii au urcat, puterea de cumpărare a angajaților a suferit o scădere, în condiții de prețuri ridicate la nivelul serviciilor. În paralel, indicatorii economici relevă un decalaj structural între România și restul Uniunii Europene, atât la capitolul costul muncii, cât și la nivelul ratei de ocupare a populației.
Conform datelor INS, în iulie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei, reprezentând o creștere de 1,5% față de luna iunie. Analizând evoluția anuală, salariul mediu net a avansat cu 5,5% față de iulie 2025, însă acest avans a fost depășit de inflația de 8,16% din aceeași perioadă. Rezultatul este o scădere a puterii de cumpărare cu aproximativ 2,5%, deoarece creșterea prețurilor a erodat câștigurile reale ale angajaților.
Sectorizarea veniturilor arată disparități masive între diversele domenii de activitate economică din țară. Cele mai mari salarii medii nete au fost înregistrate în programare și consultanță IT, cu 13.464 de lei, și în extracția de petrol și gaze naturale, cu 13.140 de lei. La polul opus, activitățile de servicii au înregistrat o medie de doar 2.986 de lei, iar în pescuit și acvacultură câștigurile au fost de 3.023 de lei, evidențiind un decalaj de peste 10.000 de lei.
Din perspectiva costului muncii, România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană. În 2025, costul mediu al unei ore de muncă a fost de 13,6 euro, comparativ cu 34,9 euro în UE și 38,2 euro în zona euro. România ocupă al doilea loc de la baza clasamentului european, fiind depășită doar de Bulgaria, care are un cost de 12 euro pe oră, în timp ce în Luxemburg costul este de 56,8 euro.
Cererea de forță de muncă este concentrată în principal pe profiluri cu calificare scăzută, conform evidențelor ANOFM. Din cele 34.645 de locuri de muncă disponibile raportate de agenție, aproximativ 53,5% sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare sau gimnaziale. Cele mai multe posturi vacante sunt pentru conducători auto de transport rutier, manipulanți de mărfuri și curieri, ceea ce subliniază o discrepanță între nevoile companiilor și profilul educațional al forței de muncă disponibile.
Evoluția indicatorilor de ocupare și productivitate indică dificultăți structurale majore în economia națională. În 2025, rata de ocupare a românilor cu vârste între 20 și 64 de ani a fost de 69%, fiind a doua cea mai mică din UE după Italia. În același timp, productivitatea muncii pe persoană ocupată a scăzut cu 0,8% în trimestrul al doilea din 2026, România fiind printre puținele state membre care au înregistrat un astfel de recul.