Premierul Luca Niculescu a abordat în prima sa conferință de presă provocările legate de gestionarea bugetului de stat, în contextul obiectivelor de reducere a deficitului fiscal. Guvernul s-a angajat oficial să scadă deficitul bugetar de la nivelul de 6% înregistrat în prezent la o țintă de 5,2% din PIB. Această mișcare de consolidare fiscală are loc într-un moment în care economia prezintă o creștere modestă, iar programul de guvernare prevede creșterea cheltuielilor sociale.
În ceea ce privește posibilitatea unei majorări a taxelor, Luca Niculescu nu a oferit un refuz categoric, dar a subliniat că introducerea unor noi taxe nu reprezintă dorința nimanui. Premierul a declarat că monitorizarea cifrelor fiscal-bugetare va continua până la finalul anului curent pentru a lua decizii informate. El a menționat că guvernul va depune toate eforturile pentru a proteja persoanele aflate în situații de vulnerabilitate, fără a compromite stabilitatea financiară.
O presiune majoră asupra bugetului este reprezentată de trecerea către anul 2027, când România va pierde resursele provenite din PNRR. În acest an, prin acest program, țara a primit deja sume nerambursabile de 2,2 mld. euro, până în luna august, însă mai sunt așteptați încă 6,4 mld. euro de la UE. Această sumă totală, echivalentă cu 2,2% din PIB, nu va mai fi disponibilă în bugetul anului 2027, creând un vid de finanțare.
Pe lângă pierderea fondurilor europene, guvernul se confruntă cu necesitatea de a acoperi cheltuieli semnificative, precum salariile magistraților, care depășesc 1 mld. euro, adică 0,5% din PIB. Pentru a compensa aceste lipsuri și a finanța măsurile sociale promise de PSD, premierul a indicat că se va pune accent pe o colectare mai eficientă a veniturilor. O altă sursă de venit sperată pentru echilibrarea bugetului rămâne o eventuală creștere a activității economice.
Guvernul pune sub semnul întrebării modul în care va menține pilonul de pensii și va evita majorarea TVA-ului în condițiile acestor constrângeri. Luca Niculescu a promis că va căuta surse suplimentare pentru a asigura continuitatea cheltuielilor sociale fără a depăși pragurile de deficit impuse. Strategia de gestionare a resurselor va depinde direct de evoluția indicatorilor economici și de capacitatea de colectare a statului.
Gestionarea fondurilor europene reprezintă un element critic pentru stabilitatea fiscală a României pe termen lung. Deși sumele din PNRR oferă un impuls temporar, expirarea acestor resurse impune o planificare riguroasă a cheltuielilor publice. Presiunea asupra bugetului de stat este accentuată de faptul că multe dintre aceste fonduri sunt destinate investițiilor structurale, iar trecerea de la finanțarea nerambursabilă la cea proprie necesită o disciplină fiscală strictă.