Prognozele emise de BERD indică o perioadă de volatilitate pentru economia României în perioada 2026-2027. După ce economia a înregistrat o creștere de 0,7% în anul 2025, instituția financiară internațională anticipează o contractare a PIB-ului cu 0,2% în anul 2026. Ulterior, pentru anul 2027, prognoza indică o revenire la o traiectorie pozitivă, cu un avans economic estimat la 1,8%, în ciuda posibilei scăderi a investițiilor publice.
Analiza detaliată a indicatorilor economici relevă o situație dificilă în prima parte a anului 2026. În primul semestru al acestui an, PIB-ul s-a contractat anual cu 0,8%, fapt determinat de o scădere semnificativă de 4,6% a producției industriale. Această evoluție negativă a fost susținută și de un recul observat în sectorul serviciilor, precum și în segmentul vânzărilor cu amănuntul, afectând ritmul de creștere economică generală.
În contrast cu declinul din industria și servicii, sectorul construcțiilor a reușit să înregistreze o creștere. Această performanță a fost susținută direct de implementarea proiectelor de infrastructură care beneficiază de finanțări din fondurile europene. Totuși, deși anumite dezechilibre externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României este menționat în raport ca fiind printre cele mai mari raportate la nivelul Uniunii Europene.
Presiunea inflaționistă rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică a țării. În luna mai a anului 2026, inflația a urcat la nivelul de 9,7%, înainte de a scădea la 6,3% în luna august 2026. În ciuda acestei scăderi, rata inflației în România rămâne la cel mai ridicat nivel din cadrul UE. Deprecierea leului în raport cu euro și prețurile ridicate la energia utilizată pot prelungi aceste presiuni asupra prețurilor.
Din perspectiva bugetară, situația pare să fie sub control, cu o îmbunătățire a indicatorilor de deficit. După ce deficitul a fost de 7,9% din PIB în 2025, în perioada ianuarie – iulie 2026 acesta a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali față de perioada similară din anul precedent. Instituția estimează că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 este o obiectiv realizabil.
Redresarea economică depinde de o revenire treptată a cererii din partea gospodăriilor și de finalizarea investițiilor finanțate de UE. De asemenea, o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, ar putea permite PIB-ului să revină pe creștere în a doua parte a anului 2026. Riscurile persistente includ incertitudinile politicii fiscale, șocurile la nivelul prețurilor energiei și o cerere externă care rămâne slabă.
Contextul economic macroeconomic este influențat de dinamica indicatorilor de preț și de stabilitatea bugetară. În perioada recentă, monitorizarea deficitului bugetar a evidențiat o tendință de consolidare fiscală, esențială pentru gestionarea riscurilor de volatilitate. Această evoluție este încadrată într-un cadru de monitorizare atentă a indicatorilor de performanță economică, care pot fi influențați de fluctuațiile prețurilor la energie și de nivelul investițiilor publice.