Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat raportul „Regional Economic Prospects”, prin care menține previziunile privind evoluția economiei României pentru perioada 2026-2027. Conform instituției, după o creștere de 0,7% a economiei în anul 2025, se estimează un declin al PIB-ului de 0,2% în anul 2026. Ulterior, prognoza indică un avans de 1,8% pentru anul 2027, menținând astfel estimările din iunie.
Analiza detaliată a indicatorilor economici arată că, în primul semestru al anului 2026, PIB-ul s-a contractat anual cu 0,8%. Această scădere este susținută de o prăbușire de 4,6% a producției industriale, alături de un recul observat în sectorul serviciilor și în vânzările cu amănuntul. În acest context de scădere generală, sectorul construcțiilor a reușit să înregistreze o creștere, fiind alimentat de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțare din fondurile UE.
Situația inflației și a echilibrului extern reprezintă puncte critice pentru stabilitatea economică a țării. Deși inflația a scăzut de la 9,7% în mai 2026 la 6,3% în august 2026, aceasta rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. În paralel, deficitul de cont curent al României este considerat printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Deprecierea raportată față de euro și prețurile ridicate la energia utilizată pot prelungi presiunile inflaționiste.
În ceea ce privește politicile fiscale, deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă în perioada ianuarie – iulie 2026. Valoarea acestuia a fost cu 37% mai mică în termeni nominali față de perioada similară din anul 2025, când deficitul era de 7,9% din PIB. Pe baza acestor date, BERD consideră că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an este realizabilă, oferind un semnal de consolidare a poziției bugetare.
Redresarea economică depinde de o revenire treptată a cererii din partea gospodăriilor și de finalizarea investițiilor finanțate de UE. BERD menționează că un avans de 1,8% în 2027 ar putea veni și datorită unei reveniri moderate a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor. Totuși, există riscuri legate de incertitudinile politicii fiscale, șocul prețurilor energiei și o cerere externă care rămâne slabă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici românești se încadrează într-un context de monitorizare atentă a deficitelor bugetare la nivel european. În timp ce unele țări, precum Italia, își mențin angajamentele de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2026, România se confruntă cu presiuni specifice legate de inflație și de gestionarea fondurilor de coeziune pentru infrastructură.