Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat noi estimări privind traiectoria economică a României, anticipând o contracție a PIB-ului cu 0,2% în anul 2026. Instituția financiară prevede că această perioadă de scădere va fi urmată de o redresare a activității economice în anul 2027, când creșterea ar putea ajunge la un nivel de 1,8%. Prognoza actuală a BERD nu a suferit modificări față de datele furnizate anterior, în luna iunie.
Evoluția negativă este influențată de datele din primul semestru al anului 2026, când PIB-ul real a înregistrat o scădere de 0,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această performanță slabă a fost determinată de declinul producției manufacturiere, de contracția sectorului de servicii și de scăderea vânzărilor la nivelul comerțului cu amănuntul. În acest context, industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 4,6% în prima jumătate a anului.
În ciuda acestor dificultăți, BERD identifică posibilitatea unei reveniri economice în a doua parte a anului 2026, susținută de mai mulți factori cheie. Instituția menționează o redresare graduală a cererii din partea gospodăriilor, finalizarea investițiilor care utilizează fonduri europene și o ușoară îmbunătățire a exporturilor. Totodată, sectorul construcțiilor a reușit să mențină o traiectorie de creștere, fiind alimentat de proiectele de infrastructură finanțate prin fondurile europene.
Problema inflației rămâne un punct critic, având în vedere că aceasta a ajuns la 9,7% în luna mai 2026, înainte de a coborî la 6,3% în august. Chiar și la acest nivel mai scăzut, inflația din România este considerată cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BERD avertizează că presiunile inflaționiste pot fi prelungite de deprecierea monedei naționale față de euro și de prețurile ridicate la energia utilizată în economie.
Din perspectiva fiscală, BERD consideră că ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru întreg anul 2026 este realizabilă. Datele arată că, în perioada ianuarie-iulie 2026, deficitul a fost cu 37% mai mic în termeni nominali față de intervalul similar din anul trecut, după ce în 2025 acesta se situase la 7,9% din PIB. Totuși, vulnerabilitățile rămân semnificative, incluzând incertitudinile politicii fiscale, șocurile la prețul energiei și slăbiciunea cererii externe.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a ratingului de credit este esențială pentru stabilitatea financiară a țării. În acest context, evaluările agențiilor de rating, precum S&P, sunt scrutate atent de investitori, deoarece deciziile acestora pot influența capacitatea de finanțare a statului. De asemenea, evoluția prețurilor la bunuri și servicii, precum și fluctuațiile monedei naționale, rămân factori determinanți pentru controlul inflației și pentru atingerea obiectivelor de deficit bugetar.