Banca Națională a României a emis un comunicat prin care avertizează că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această evoluție este determinată în principal de creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și de mărirea cotațiilor altor materii prime. Factorul de risc este accentuat de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an, care afectează segmentul agroalimentar.
Conducerea BNR a sublipsit că, deși inflația va crește pe termen scurt, în perspectivă mai îndepărtată se așteaptă presiuni dezinflaționiste. Acestea vor proveni din factori fundamentali, în special din partea cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare începute în 2025 și continuată în acest an. Această mișcare are potențialul de a influența favorabil anticipațiile inflaționiste și de a ajuta la ajustarea deficitului de cont curent.
Situația economică este marcată de incertitudini semnificative, inclusiv din cauza contextului politic intern. BNR menționează riscuri legate de măsurile ce ar putea fi adoptate pentru consolidarea bugetară, în conformitate cu Planul bugetar-structural convenit cu CE. De asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor, încrederea acestora și profitabilitatea firmelor, influențând și costurile de finanțare.
În ceea ce privește datele recente, inflația a scăzut substanțial în primele două luni ale trimestrului III 2026. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la nivelul de 10,42% înregistrat în iunie. Această scădere a fost susținută de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și de impactul majorărilor de TVA și accize din perioada similară a anului trecut.
Analiza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) arată că acesta a scăzut în august 2026 la 6,3%, de la 9,2% în iunie 2026. Totodată, rata inflației CORE2 ajustat a ajuns la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie. Oficialii subliniază că absorbția fondurilor europene este esențială pentru a contrabalansa efectele economice negative cauzate de consolidarea bugetară și de conflictele militare actuale.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum inflația și cursul de schimb rămâne critică pentru stabilitatea pieței financiare. Evoluția prețurilor la nivel european și mondial, influențată de dinamica economiilor globale, determină și percepția de risc în regiune. În acest context, tranziția energetică și implementarea reformelor structurale rămân priorități pentru gestionarea impactului șocurilor de ofertă asupra stabilității economice.