Economia României ar putea înregistra o creștere de maximum 0,5% în anul 2027, conform estimărilor furnizate de analiștii CFA România. Această prognoză este mult mai scăzută decât previziunile emise de alte instituții internaționale, precum BERD, care estimează o creștere de 1,8%, Comisia Europeană de 2,3%, FMI de 2,5% și S&P de 2,3%. Cifrele vin la doar trei zile după ce S&P a menținut ratingul „BBB-” al țării, oferind o perspectivă negativă asupra stabilității economice.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, susține că modelul de creștere economică s-a schimbat fundamental. El a subliniat că, în anul 2024, economia a crescut cu doar 1%, în condițiile unui deficit bugetar de 9,3%. Conform analizei, scăderea puterii de cumpărare va împiedica o creștere puternică a consumului, în timp ce investițiile vor încetini odată cu finalizarea PNRR. În același timp, costul datoriei publice este în continuă creștere.
Situația consumului este agravată de scăderea salariilor reale, care au diminuat cu 5,2% în primul trimestru și cu aproximativ 6,5% în al doilea trimestru. Alexandra Smedoiu, reprezentantă a CFA România, a menționat că nivelul câștigurilor nu ține pasul cu inflația. Chiar dacă salariile vor reveni în 2027, acest lucru va susține doar o relansare modestă a consumului privat. Pentru a atinge media de 2,2% din prognozele externe, economia ar trebui să crească de peste șapte ori mai rapid decât în perioada 2023-2025.
Analistii anticipează o inflație medie de circa 5% pentru anul viitor, cu o valoare de 4% la finalul anului, depășind proiecția de 3,4% a BNR. Cursul euro/leu este estimat la un interval de 5,4-5,5 la finalul anului 2027, comparativ cu 5,28 în septembrie. Dobânda-cheie ar putea coborî de la 6,5% la un interval de 5-5,5%, în timp ce deficitul bugetar ar putea rămâne în jurul valorii de 6% din PIB.
Instabilitatea politică de după destrămarea coaliției din mai poate duce la o retrogradare a ratingului dacă afectează reducerea deficitului în 2027 și 2028. S&P estimează că blocajul legislativ costă deja România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării legii unitare a salarizării. Pe piețe, leul s-a depreciat brusc la începutul lunii mai, iar randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a depășit 7,6% în septembrie.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a stabilității politice rămâne esențială pentru evaluarea riscurilor de creditare ale țării. Evoluția cursului valutar și a ratelor dobânzilor depinde direct de capacitatea guvernului de a implementa măsuri de consolidare fiscală fără a le anula prin lipsa unor reforme structurale necesare.