Asociația CFA România a prezentat în raportul „FY 2027 Macroeconomic Outlook” previziuni economice caracterizate de o expansiune foarte limitată pentru anul 2027. Conform estimărilor, economia românească ar putea înregistra o creștere a PIB-ului de doar 0-0,5%, o cifră situată semnificativ sub intervalul de consens de 1,8-2,5% estimat de alți analiști. Această perspectivă indică o evoluție modestă, după un an în care scenariul de bază indică o ușoară recesiune.
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a explicat că PIB-ul ar putea rămâne în situația actuală, cu o creștere foarte redusă. Deși economia ar putea trece de la o recesiune ușoară la o ușoară creștere, avansul va rămâne minim. Pe plan valutar, analiștii anticipează un curs de schimb pentru euro situat între 5,4 și 5,5 lei la finalul anului viitor, menționând că leul este în prezent supraevaluat cu aproximativ 17%.
În ceea ce privește politicile monetare și inflația, raportul indică o inflație medie de 4-5% pentru anul 2027. În acest context, dobânda de politică monetară este estimată la un nivel de 5-5,5% la sfârșitul anului viitor. Reducerea dobânzii de referință depinde, conform CFA România, de convergența inflației și de capacitatea statului de a menține o execuție bugetară credibilă, într-un mediu economic cu presiuni constante.
Analiza finanțelor publice indică faptul că deficitul bugetar ar putea coborî la 6% din PIB în 2027, un nivel considerat o realizare de către vicepreședintele CFA România, Alexandra Smedoiu. Totodată, deficitul de cont curent ar putea rămâne în jurul valorii de 6% din PIB. Alexandra Smedoiu a subliniat că presiunile pe buget vor continua din cauza cheltuielilor necesare, în condiții în care consumul și investițiile au scăzut.
Evoluția economică poate fi afectată de șase riscuri majore care ar putea duce la rezultate sub scenariul de bază. Acestea includ blocajele politice, derapajele fiscale, scăderea cererii externe și șocurile asupra prețurilor energiei. De asemenea, o absorbție mai lentă a fondurilor europene și reapariția presiunilor asupra leului sau asupra primei de risc suveran reprezintă amenințări suplimentare pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
Riscul de retrogradare a ratingului suveran rămâne o preocupare constantă pentru analiști, chiar dacă România și-a păstrat ratingul în acest an. Adrian Codirlașu a menționat că o îmbunătățire a ratingului ar necesita o creștere economică susținută și o reducere substanțială a deficitului. Menținerea controlului fiscal va fi dificilă în 2027, având în vedere absența fondurilor din PNRR în perioada respectivă.