CFA România anticipează că economia românică va înregistra o creștere reală a PIB-ului de doar 0-0,5% în anul 2027. Această prognoză este semnificativ mai scăzută decât estimările altor instituții internaționale, precum FMI, care prevede 2,5%, sau Comisia Europeană, care estimează un avans de 2,3%. Scenariul de bază indică o revenire foarte ușoară a activității economice, fără a reveni la modelul de creștere bazat pe consum care a caracterizat perioada de dinaintea pandemiei.
Analiza prezentată de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, și Alexandra Smedoiu, vicepreședintele organizației, subliniază dificultatea de a susține o accelerare economică în condițiile actuale. Pentru a atinge media estimată de alte entități de 2,2%, ar fi necesar un avans trimestrial de 0,9%, o valoare de peste șapte ori mai mare decât media de 0,1% înregistrată între 2023 și 2025. În schimb, estimarea de 0-0,5% este compatibilă cu ritmuri de creștere de doar 0,2% pe trimestru.
În ceea ce privește indicatorii monetari, inflația ar putea ajunge la aproximativ 5% medie, cu o valoare de circa 4% la finalul anului 2027. Cursul de schimb al leului ar urma să se deprecieze gradual, ajungând la un interval de 5,4-5,5 lei pentru un euro la sfârșitul anului viitor. Această evoluție ar însemna o depreciere nominală suplimentară de până la 4,2% față de nivelurile actuale, într-un context în care 90% dintre membrii organizației se așteaptă la continuarea deprecierii.
Deficitul bugetar este estimat în jurul valorii de 6% din PIB, ceea ce impune o consolidare fiscală continuă. Raportul avertizează că, într-un scenariu negativ, o reducere mai lentă a deficitului ar putea impune noi majorări ale taxelor indirecte sau ale accizelor. De asemenea, datoria publică este proiectată să crească de la 59,3% în 2025 la 63,4% din PIB în 2027, conform estimărilor Comisiei Europene, necesitând o ajustare de 1,5 puncte procentuale pentru stabilizare.
Sectorul construcțiilor și infrastructura vor rămâne principalul motor economic, însă impulsul oferit de PNRR va fi greu de replicat după expirarea termenului de implementare. Investițiile publice vor depinde ulterior de fondurile de coeziune și de împrumuturile SAFE pentru apărare, România având o alocare de 16,7 miliarde de euro. Totuși, CFA România estimează o accelerare mai lentă a acestor investiții față de perioada de finalizare a PNRR, care a susținut activitatea economică anterior.
Piața muncii ar putea experimenta o slăbire, rata șomajului ajustat sezonier ajungând la 6,4% în iulie 2026, față de 5,9% în anul precedent. Salariile reale au suferit scăderi semnificative, cu un declin de aproximativ 6,5% în al doilea trimestru, iar revenirea lor pe plus în 2027 ar putea sprijini consumul. Riscurile majore identificate includ instabilitatea politică, șocurile energetice și posibilele modificări ale ratingului suveran, care ar putea accelera deprecierea leului.