Datele statistice recente indică o perspectivă de revenire a creșterii economice în România pentru anul 2027, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. După o perioadă de încetinire și stagnare, economia ar putea rupe seria de patru ani de ritm scăzut, însă performanța depinde de schimbarea vectorilor de creștere. În prezent, modelul economic este marcat de o concentrare extremă a activității în sectorul construcțiilor, în timp ce alte ramuri vitale precum industria sau serviciile profesionale arată semne de declin sau stagnare.
Sectorul construcțiilor a funcționat ca principal motor al PIB-ului, contribuind cu 0,7 puncte procentuale din creșterea de 0,8% în termeni reali raportată de INS. Ponderea acestui sector în economia totală a fost revizuită la 10,7%, depășind semnificativ contribuția industriei. În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind la expansiunea economică. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au înregistrat o scădere de 4,1%, afectând negativ rezultatul final al PIB-ului.
Pentru a asigura o creștere stabilă în 2027, analistul Adrian Negrescu de la Frames subliniază necesitatea unei reindustrializări. Un factor cheie este accesul la împrumuturile SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, care ar putea genera comenzi directe în fabricile românești. Un alt vector crucial este proiectul Neptun Deep, cu prima extracție de gaze programată pentru 2027, ceea ce ar putea dubla producția internă și reduce costurile energetice pentru companii. Totodată, scăderea inflației ar putea stimula consumul populației.
Investițiile rămân un pilon important, însă sursa finanțării se va muta de la PNRR, care s-a încheiat în august 2026, către fondurile de coeziune 2021-2027. Comisia de Prognoză estimează o creștere medie a investițiilor de 2,7% pe an pentru perioada 2027-2029, un ritm inferior celor din anii precedenți. Deși construcțiile vor rămâne pe plus, ele nu vor mai putea susține întreaga economie singure. Succesul depinde de capacitatea statului de a integra furnizori locali în lanțurile de producție de apărare.
Riscurile care pot compromite acest scenariu de recuperare includ instabilitatea politică și presiunea asupra ratingului țării. De asemenea, incertitudinea fiscală și legislativă reprezintă principala îngrijorare pentru manageri, 44% dintre cei studiați menționând acest aspect. Consolidarea fiscală și posibilele pierderi de fonduri din PNRR pentru jaloane neîndeplinite sunt alte elemente care pot afecta prognozele optimiste. Antreprenorii indică faptul că predictibilitatea taxelor este esențială pentru ca investițiile în echipamente să crească în 2027.
Evoluția economică a României este strâns legată de capacitatea de a trece de la o economie bazată pe investiții în infrastructură la una bazată pe producție și consum. În ultimii ani, creșterea a fost susținută masiv de fondurile europene direcționate către șantiere, însă industria a pierdut aproximativ un sfert din valoarea sa față de nivelul din 2019. Această scădere structurală indică faptul că modelul actual de dezvoltare prin construcții a ajuns la limitele de sustenabilitate.