Prognozele economice recente, atât cele interne, cât și cele europene, indică o evoluție pozitivă a indicatorilor fiscali ai României. Deficitul bugetar al țării ar putea coborî spre 6% din PIB în cursul acestui an, deși rămâne sub nivelul estimărilor inițiale. Pentru anul viitor, estimările sugerează o apropiere de pragul de 5% din PIB, însă menținerea acestor traiectorii depinde de respectarea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Deși scăderea deficitului este un semn de consolidare fiscală, aceasta nu permite o expansiune nelimitată a cheltuielilor statului. Viitorul Guvern ar putea introduce în programul său majorări ale pensiilor și salariilor, însă acest lucru este condiționat de găsirea unor surse de finanțare care să nu afecteze ținta de deficit. Economiștii subliniază că orice creștere a veniturilor sociale trebuie echilibrată prin optimizarea altor componente ale bugetului de stat.
Pentru a susține eventualele creșteri de salarii și pensii, specialistul Adrian Codîrlașu susține că este necesară o reducere a cheltuielilor publice. Strategia propusă implică preluarea unor fonduri din alte sectoare ale bugetului pentru a finanța creșterile solicitate, în special în sectorul pensiilor. Pe lângă reducerea cheltuielilor din instituțiile publice, se pune accent pe creșterea încasărilor prin combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării taxelor de către ANAF.
În paralel, Comisia Europeană analizează măsuri pentru combaterea prețurilor ridicate la energia care afectează România. Una dintre variantele discutate este prelungirea mecanismului de criză, facilitând astfel oferirea de ajutoare financiare către companii și consumatori. O altă soluție vizează achiziția comună de gaze în cantități mari pentru obținerea unor prețuri mai avantajoase, precum și recomandarea de a reduce taxele la electricitate, care reprezintă circa un sfert din costul final plătit de cetățeni.
Pe planul fondurilor europene, România ar putea beneficia de resurse suplimentare pentru apărare prin intermediul programului SAFE. Se estimează că aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea fi redistribuite în cadrul acestui program, după ce anumite state membre, precum Italia și Ungaria, au optat pentru împrumuturi mai mici decât cele alocate inițial. Această disponibilitate de capital ar putea sprijini bugetele naționale în direcția securității de apărare.
Monitorizarea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea macroeconomică a României în cadrul Uniunii Europene. Menținerea unui deficit sub pragurile critice este un obiectiv central pentru a asigura credibilitatea fiscală în fața partenerilor europeni. Această disciplină este necesară pentru a permite investițiile publice și pentru a gestiona riscurile economice fără a compromite sustenabilitatea datoriei de stat pe termen lung.