Economia României urmează să traverseze o perioadă de încetinire în anul 2026, după care se estimează o redresare a indicatorilor macroeconomici în 2027. Conform unei prognoze realizate de o companie globală specializată în soluții de risc de credit și informații de afaceri în Europa de Sud-Est, bazată pe datele Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) ar putea crește cu 2,5% în anul 2027. Această evoluție urmează să pună capăt unei etape de ajustare a indicatorilor economici naționali.
Pentru anul 2026, prognozele indică o creștere a PIB-ului de doar 0,2%, conform lui Simone Mirani, managing director CRIF Ratings. Totuși, o altă estimare menționează o creștere de 0,7% pentru aceeași perioadă, situată sub media UE-27. Simone Mirani explică faptul că această încetinire reflectă măsurile de consolidare fiscală și presiunile inflaționiste persistente, factori care afectează cererea internă și limitează dinamica economică pe termen scurt, deși aceste ajustări ar putea consolida stabilitatea macroeconomică pe termen lung.
În ceea ce privește inflația, rata pentru întreg anul 2026 este estimată la 7,2%, indicând o reducere a galopului prețurilor spre finalul anului. Pentru anul 2027, ICAP CRIF prognozează o rată anualizată a inflației de 3,9%, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul anterior. Theodoros Polydoros, director executiv la ICAP CRIF, subliniază că eforturile de scădere a deficitului bugetar din 2026 vor începe să dea rezultate în 2027, fiind percepute atât la nivelul consumatorilor, cât și al pieței.
Datele furnizate de INS confirmă o scădere a activității economice în anumite perioade ale anului 2026. În trimestrul II al anului 2026, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025. Din punct de vedere sectorial, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție negativă, în timp ce industria a înregistrat o scădere de 2,9%, deși reprezintă 16% din formarea PIB-ului.
Analizele economice indică o situație de stagflație, caracterizată printr-o stagnare economică combinată cu inflație persistentă. În contextul în care prețurile la energie pot crește, estimările privind inflația rămân volatile. Deși nu se vorbește despre o recesiune tehnică, condițiile de business sunt supuse unor deteriorări, iar ieșirea din această perioadă de „îngheț” economic depinde de măsuri concrete menite să reclameze încrederea investitorilor și să stabilizeze puterea de cumpărare a populației.
Evoluția indicatorilor de performanță economică este strâns legată de stabilitatea fiscală și de capacitatea de a gestiona deficitul bugetar. În România, monitorizarea datelor de la INS și a prognozelor agențiilor de rating precum CRIF Ratings este esențială pentru înțelegerea dinamicii pieței. Capacitatea de absorbție a șocurilor inflaționiste și implementarea reformelor structurale rămân piloni critici pentru atingerea ritmului de creștere de 2,5% proiectat pentru anul 2027.