Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat în fața Parlamentului un program de guvernare axat pe sprijin social și investiții strategice, într-un context economic marcat de presiuni bugetare. Discursul său include promisiuni privind indexarea pensiilor, creșterea salariilor și extinderea programelor sociale, precum și investiții în sectoarele de energie și agricultură. Aceste angajamente vin într-un moment în care România gestionează un deficit bugetar semnificativ și o datorie publică în creștere.
În ceea ce privește politicile sociale, Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu anul 2027, sub rezerva respectării traiectoriei deficitului. Premierul desemnat a menționat că pensionarii cu venituri mici, precum și familiile afectate de costurile energiei, vor beneficia de un sprijin țintit. Totuși, discursul nu a oferit detalii specifice privind procentele de creștere ale pensiilor sau sumele exacte care vor fi alocate acestor categorii de populație vulnerabile.
Pentru sectorul economic, Luca Niculescu a propus eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, menținând în același timp cota unică pentru a oferi predictibilitate companiilor. Guvernul desemnat vizează și reducerea costului electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung și instrumente europene. Un obiectiv major în sectorul energetic este aducerea în sistem a aproape 6.000 de megawați noi până la finalul anului 2027, o capacitate de aproape trei ori mai mare decât cea a centralei de la Cernavoda.
Agricultura și educația reprezintă alte direcții prioritare, cu promisiuni privind dezvoltarea sistemelor de irigații și a capacităților de procesare agroalimentară. În domeniul educației, se propune extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală”, alături de dezvoltarea învățământului dual. De asemenea, Luca Niculescu a subliniat rolul României de a fi principalul sprijin pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, oferind asistență politică, diplomatică și concretă autorităților de la Chișinău.
Eforturile de finanțare vor fi supuse unei discipline stricte, premierul desemnat afirmând că nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă de finanțare permanentă și avizul Ministerului Finanțelor. Această abordare este necesară în contextul în care statul cheltuiește sume considerabile pe dobânzi, iar în primele opt luni ale anului, gaura din buget a ajuns la 59,42 miliarde de lei. Provocarea principală rămâne echilibrarea acestor promisiuni cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar.
Situația fiscală a României este monitorizată atent, având în vedere că țara se află sub procedura europeană de deficit excesiv. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar Comisia Europeană estimează că aceasta va ajunge la 61,6% din PIB la finalul anului 2026. Aceste indicatori macroeconomici impun limitări severe asupra capacității de expansiune a cheltuielilor publice planificate de noul guvern.