Proiecțiile Comisiei Europene indică faptul că datoria publică a României ar putea atinge nivelul de circa 90% din PIB în anul 2035. Această estimare este realizată într-un scenariu în care nu vor fi implementate măsuri suplimentare de politică fiscală pentru consolidarea bugetului. Analiza face parte din raportul Debt Sustainability Monitor (DSM), care evaluează sustenabilitatea datoriilor publice pe un orizont de zece ani.
Eforturile de consolidare fiscală au dus la o îmbunătățire a perspectivei privind datoria publică, raportul fiind revizuit în jos cu aproximativ 15 puncte procentuale față de calculele din 2024. În proiecția publicată cu un an înainte, datoria era estimată la aproximativ 106% din PIB, însă noile calcule pentru 2025 indică o valoare mai scăzută de 90%. În ciuda acestei revizuiri, traiectoria datoriei rămâne ascendentă, pornind de la un nivel de aproximativ 58% din PIB în 2025.
România este clasificată în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, pe fondul unui deficit bugetar considerabil. Deficitul a scăzut de la 9,3% (ESA) din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și se estimează că va continua să scadă. Totuși, analiștii de la Erste Group Research subliniază că datoria rămâne pe o traiectorie ascendentă pe termen scurt, iar vulnerabilitățile fiscale ale țării sunt încă semnificative.
Calculul sustenabilității datoriilor din raportul DSM include o serie de ipoteze economice fundamentale. Acestea vizează soldurile bugetare primare structurale, excluzând cheltuielile cu dobânzile, precum și evoluția creșterii economice. De asemenea, proiecțiile iau în considerare ratele dobânzilor, inflația și impactul cheltuielilor asociate cu procesului de îmbătrânire a populației, factori care influențează direct capacitatea de gestionare a datoriei publice.
La nivel regional, creșteri vizibile ale datoriei publice au fost observate și în alte economii, precum Ungaria, Polonia și Slovenia. În aceste țări, ponderea datoriei în PIB ar putea depăși pragul de 100% în următorul deceniu dacă nu se modifică politica fiscală. Deși multe economii din Europa Centrală și de Est au niveluri de datorie mai mici decât cele din Europa Occidentală, deficitele primare și costurile cu serviciul datoriei pot eroda acest avantaj.
Monitorizarea sustenabilității datoriilor publice este un proces esențial pentru stabilitatea zonei euro și a piețelor financiare europene. Raportul Debt Sustainability Monitor oferă o perspectivă de lungă durată asupra capacității statelor de a-și gestiona obligațiile financiare. Aceste date sunt utilizate de investitori și instituții pentru a evalua riscul de credit și stabilitatea macroeconomică a fiecărei țări membre sau candidate.