Desemnarea lui Luca Niculescu de către președintele Nicușor Dan în funcția de premier marchează o nouă etapă politică, însă viitorul guvern se confruntă cu o situație economică dificilă. Pe masa noului premier se află o datorie publică în creștere, un deficit bugetar rigid și presiuni internaționale semnificative. Aceste elemente reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea financiară a statului român în perioada următoare.
Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și fost consilier al lui Ludovic Orban, subliniază că contextul internațional actual pune o presiune suplimentară pe finanțarea statului român. Disponibilitatea creditorilor și a investitorilor străini este afectată de crize, războaie și creșterea dobânzilor, ceea ce obligă România să plătească dobânzi mai mari decât cele prevăzute în planificarea bugetară pe șapte ani. Această evoluție duce la creșterea continuă a datoriei publice și a riscului de țară.
Reducerea deficitului bugetar devine o sarcină complexă, având în vedere că instrumentele utilizate anterior, precum majorarea impozitelor, sunt limitate. Există angajamente pentru scăderea unor taxe, precum impozitul special de afaceri sau eliminarea impozitării part-time, iar presiunea pentru creșterea pensiilor și a salariilor limitează posibilitatea de a îngheța cheltuielile. În acest context, economistul avertizează că metodele clasice de control al deficitului nu mai pot fi aplicate cu aceeași eficacitate.
Un alt punct critic vizează gestionarea bugetului și prioritățile de cheltuieli. Bogdan Glăvan argumentează că resursele statului sunt finite și că orice alocare către proiecte precum construcția de stadioane intră în concurență directă cu finanțarea pentru sănătate sau educație. El critică lipsa de transparență în afișarea costurilor reale ale proiectelor și susține că publicul ar trebui informat mai clar pentru a decide prioritățile, evitând percepția că guvernul dispune de resurse nelimitate.
În ceea ce privește companiile de stat, economistul critică amânarea reformelor și auditurile care nu duc la acțiuni concrete. El consideră că decizia de a lista companii la bursă nu ar trebui blocată de studii de prefezabilitate complexe, ci ar depinde de voința politică de a introduce companiile în circuitul pieței. Bogdan Glăvan recomandă simplificarea mediului de afaceri, debirocratizarea și creșterea libertății economice pentru a stimula investițiile și dezvoltarea țării.
Contextul economic global impune o gestionare riguroasă a indicatorilor macroeconomici pentru a menține încrederea investitorilor. În acest sens, instituțiile internaționale precum FMI monitorizează atent deficitul bugetar în diverse economii europene, subliniind necesitatea reducerii acestuia pentru a asigura stabilitatea piețelor financiare și capacitatea de finanțare a statelor.