Sistemele de pensii din România și Bulgaria ar putea resimți efectele schimbărilor demografice mult mai rapid decât alte economii, conform raportului Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026. În timp ce la nivel macroeconomic impactul asupra creșterii economice și a inflației poate dura mulți ani, în cazul fostelor țări din blocul estic, scăderea rapidă a populației va influența sistemele individuale de pensii mult mai devreme. Această evoluție pune presiune pe structura fondurilor de pensii și pe capacitatea de finanțare a acestora.
Îmbătrânirea populației și creșterea duratei de viață impun o adaptare urgentă a funcționării sistemelor de pensii. Schimbările demografice vor crește costurile asigurării pensiilor din cauza numărului mai mare de pensionari și vor genera presiuni intergeneraționale semnificative. De asemenea, sistemele trebuie să gestioneze modificările strategiilor de investiții ale fondurilor, în condițiile în care multe registre înregistrează ieșiri nete de fonduri și o participare redusă a populației la forța de muncă.
Cheltuielile guvernamentale pentru persoanele vârstnice sunt într-o continuă ascensiune la nivel global. Din anul 2000, cheltuielile publice pentru pensiile de limită de vârstă și prestațiile de urmaș au crescut, în medie, cu 1,5% din PIB în cele 27 de state membre OCDE incluse în MCGPI. Deși unele țări precum Australia, Chile, Germania, Republica Irlanda și Regatul Unit și-au redus cheltuielile prin reforme, pentru majoritatea statelor presiunea fiscală va crește constant.
Generația baby boomers exercită o presiune politică majoră asupra guvernelor, deoarece aceștia se așteaptă la pensii indexate care să le asigure securitatea financiară. Adoptarea unor modificări ale sistemelor publice va fi dificilă fără măsuri compensatorii, precum o mai bună integrație cu serviciile de sprijin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. În absența unor schimbări rapide, inechitatea intergenerațională va crește, afectând încrederea generațiilor tinere în posibilitatea de a avea o pensionare confortabilă.
Din punct de vedere al investițiilor, demografia influențează direct fondurile de pensii, care gestionează în prezent 70 de mii de miliarde de dolari americani. Pe măsură ce membrii îmbătrânesc, fondurile vor tinde să reducă riscul portofoliilor și alocările către active de creștere, preferând produse mai defensive. Această orientare către active adaptate riscurilor de lichiditate și de longevitate are implicații majore pentru piețele globale de investiții și pentru strategiile de randament pe termen lung.
Evoluția demografică este un factor critic pentru stabilitatea fiscală a statelor, influențând direct indicatorii de PIB și cheltuielile publice. În contextul în care populația mondială este estimată să atingă un vârf de aproximativ 10,3 miliarde de persoane în anul 2084, structura vârstelor rămâne o provocare pentru planificarea economică. Guvernelor le va fi necesar să echilibreze creșterea costurilor cu pensiile și cu serviciile de sănătate pentru persoanele în vârstă.