Rata de neperformanță a creditelor contractate de companii a ajuns la nivelul de 5,6%, semnalând o tendință de creștere în mediul de afaceri. Această valoare reprezintă o majorare de 1,1 puncte procentuale în comparație cu datele din martie 2025, conform informațiilor furnizate de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Analiza indică faptul că dificultățile de plată sunt distribuite neuniform în funcție de dimensiunea entităților economice.
Segmentul companiilor mici și al microîntreprinderilor este cel mai vulnerabil la riscurile financiare actuale. Microîntreprinderile prezintă o rată de neperformanță de 7,2%, în timp ce pentru întreprinderile mici indicatorul este de 7,1%. În contrast, corporațiile afișează o situație mai stabilă, având o rată de neperformanță sub pragul de 5%. Gabriela Folcuț a explicat faptul că IMM-urile resimt mai puternic șocurle economice din cauza resurselor financiare și a capacității de absorbție a acestora.
O problemă critică este evidențiată de nivelul ridicat al neperformanței pentru creditele cu garanții de stat, care ating 11,3%. Deși garanțiile de stat facilitează accesul la finanțare pentru firmele fără suficiente garanții proprii, acestea nu elimină riscul de neplată. Pe lângă acest segment, sectoarele de agricultură, construcții și industrie înregistrează cele mai mari rate de neperformanță. Gabriela Folcuț a subliniat importanța monitorizării consecvențelor după accesarea acestor linii de creditare.
Problemele de finanțare sunt corelate direct cu numărul mare de insolvențe, care a ajuns la aproape 26.000 de companii. Din totalul creditelor neperformante din portofoliul bancar, aproximativ 30% sunt generate de companii care se află deja în proces de insolvență. Totodată, se observă un risc suplimentar legat de creditul comercial, care are o pondere de două ori mai mare decât creditul bancar. Creșterea acestuia în perioade de criză poate amplifica riscul de insolvență.
Subcapitalizarea companiilor românești rămâne un obstacol major în accesarea fondurilor europene și a finanțării bancare. Gabriela Folcuț a menționat că există măsuri speciale pentru creșterea capitalizării, însă gradul ridicat de subcapitalizare persistă. În ciuda acestor presiuni, sistemul bancar rămâne solid, având indicatori de solvabilitate și lichiditate foarte buni. Băncile au capacitatea de a continua finanțarea economiei, deși accesul la fondurile europene operaționale trebuie accelerat.
Evoluția indicatorilor de neperformanță reflectă dinamica riscurilor de credit în funcție de structura de capital și de sectoarele de activitate. În contextul economic actual, monitorizarea raportului dintre creditul comercial și cel bancar este esențială pentru stabilitatea financiară. Companiile care operează în sectoarele cu risc ridicat, precum construcțiile sau agricultura, rămân sub observația instituțiilor financiare din cauza dificultăților de gestionare a fluxurilor de numerar.