Instabilitatea politică de aproximativ cinci luni care afectează România pune o presiune suplimentară asupra ratingului de credit al țării. Agenția S&P Global Ratings urmează să revizuiască vineri evaluarea României, în condițiile în care menține în prezent țara la ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. Acest blocaj politic a început după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere necesar din partea Parlamentului.
Incertitudinea de pe parcursul acestui blocaj s-a reflectat direct în piețele financiare, manifestându-se prin deprecierea valorii leului și prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Analiștii subliniază că o perioadă prelungită de instabilitate ar putea fi gestionată de agenții de rating, însă numai dacă România menține în continuare măsurile prevăzute pentru reducerea deficitului bugetar. Consolidarea fiscală rămâne pilonul central pentru menținerea încrederii investitorilor în stabilitatea economică a țării.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a avertizat că o abatere semnificativă de la planul de consolidare fiscală sau posibilitatea convocării unor alegeri anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări. Conform acestui expert, atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o instabilitate politică mai lungă, cu condiția ca traiectoria consolidării fiscale să rămână pe parcursul stabilit. Această condiție este esențială pentru evitarea unei scăderi a ratingului.
Presiunea asupra finanțelor publice este accentuată și de ritmul de acumulare a datoriei și de costurile tot mai mari cu dobânzile, aspect semnalat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite să încetinească implementarea măsurilor de consolidare fiscală. În acest context, România trebuie să continue reducerea deficitului pentru a-și păstra poziția în categoria investment grade, în timp ce Moody’s și Fitch urmează să analizeze ratingul la începutul anului viitor.
Indicatorii bugetari au arătat o evoluție pozitivă în perioada recentă, deficitul bugetar reducându-se în primele opt luni din 2026 la 2,89% din PIB, de la 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Guvernul urmărește un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an, după un nivel de peste 9% înregistrat în 2024. Totuși, Reuters notează că această îmbunătățire a indicatorilor ar putea fi compromisă de prelungirea crizei politice actuale.
Evoluția ratingului de credit este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul bugetar și de a menține stabilitatea macroeconomică. Agențiile de rating precum S&P, Moody’s sau Fitch evaluează constant riscurile de creditare ale unei țări, luând în calcul atât indicatorii fiscali, cât și stabilitatea instituțiilor politice. O schimbare în perspectiva de rating poate influența direct costul împrumuturilor pe care statul le contractă pe piețele internaționale.