Agenția de rating Standard & Poor’s a reconfirmat vineri seară ratingul României la nivelul BBB-/A-3, menținând în același timp perspectiva negativă asupra acestuia. Prin această decizie, țara reușește să evite retrogradarea în categoria „junk”, rămânând în segmentul investment grade, deși la ultima treaptă înainte de nivelul speculativ. Rezultatul vine într-un context de incertitudine politică, după ce cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost respins în Parlament.
Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă la această evaluare, subliniind că menținerea ratingului este rezultatul eforturilor întregii societăți și al aplicării unor politici de disciplină financiară. Acesta a declarat că decizia confirmă statutul României de partener de încredere pentru investiții și semnalează stabilitatea economiei. Totuși, Nicușor Dan a avertizat că acest moment nu permite relaxarea, insistând pe necesitatea de a prioritiza stabilitatea economică și dezvoltarea dincolo de orice mize politice.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că menținerea ratingului a fost posibilă datorită respectării angajamentelor și continuării măsurilor de ajustare. Acesta a tras un avertisment direct legat de blocajul politic actual, afirmând că, dacă această situație se prelungește, va deveni imposibil să mai convingă finanțatorii de faptul că România este un debitor frecventabil. Ilie Bolojan a cerut instalarea rapidă a unui guvern stabil care să nu schimbe traiectoria fiscală și să evite risipa de resurse.
S&P a evidențiat riscuri semnificative, menționând că procesul prelungit de formare a unui guvern ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în anii 2027 și 2028. Agenția estimează că România va avea un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026 și previzionește o economie în contracție cu 0,5% în același an. Vulnerabilitatea la schimbările de încredere ale investitorilor este accentuată de nevoia importantă de finanțare externă și de ponderea mare a datoriei deținute de nerezidenți.
Un aspect critic semnalat de agenție este pierderea a 750 de milioane de euro din fondurile PNRR, cauzată de neadoptarea unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. S&P a subliniat că lipsa unui cadru durabil pentru cheltuielile salariale menține presiunea asupra finanțelor publice, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezentând aproape 25% din totalul cheltuielilor statului în 2025. Perspectiva negativă ar putea fi revizuită la stabilă doar dacă deficitele se reduc și apare un plan de politici credibil.
Contextul economic actual este marcat de o necesitate de consolidare fiscală pentru a reduce dezechilibrele externe. În perioada recentă, Nicușor Dan a fost implicat în activități diplomatice europene, precum reuniunea celor 17 state membre UE din Grupul „Prietenilor Coeziunii” alături de premierul Italiei, pentru a susține agricultura și coeziunea în următorul exercițiu bugetar european. Această orientare subliniază importanța stabilității macroeconomice pentru poziționarea României în cadrul Uniunii Europene.