Economia României traversează o perioadă de instabilitate, în condițiile în care datele recente indică o stagnare a Produsului Intern Brut. În cel de-al doilea trimestru, PIB-ul s-a menținut la același nivel față de primele trei luni ale anului, însă cumulativ, pe primele două trimestre, acesta a înregistrat o scădere de 0,2% pe seria brută și de 1,9% pe seria ajustată sezonier față de perioadele precedente din 2025. Această evoluție reflectă o presiune economică ce amenință stabilitatea macroeconomică a țării.
Sectorul construcțiilor a oferit o singură contribuție pozitivă de 1,2%, însă acest rezultat este susținut exclusiv de lucrările din infrastructura publică. Zona privată a acestui sector se confruntă cu o contracție cauzată de inflație, dobânzi ridicate și un nivel scăzut al investițiilor, atât în domeniul rezidențial, cât și în industria sau comerțul. Restul ramurilor economice, inclusiv industria și serviciile, marchează o evoluție negativă, semnalând o contracție generalizată a activității de producție și de servicii.
Autoritățile române mențin o prognoză de creștere de 0,1%, o cifră care ar putea menține economia într-o zonă de stagflație. Această abordoasă optimistă este influențată de necesitatea de a atinge țintele de deficit bugetar și de evitarea unui downgrade la nivel de rating, ceea ce ar crește costul împrumuturilor. Un PIB de -0,5%, așa cum estimează Banca Mondială, ar putea duce deficitul la 6-7%, forțând guvernul la tăieri de cheltuieli sau majorări de taxe.
Vulnerabilitățile structurale sunt accentuate de politicile fiscale și monetare implementate în ultimii ani. Măsurile de austeritate, precum majorarea TVA-ului la 21% și introducerea impozitului pe venit și a CASS-ului pentru pensiile peste 3000 lei, au afectat consumul privat. În paralel, înghețarea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor pe parcursul anului 2026, corelată cu o inflație persistentă, a dus la o deteriorare semnificativă a veniturilor reale ale populației.
Sectorul industrial este grav afectat de prețul energiei, care erodează competitivitatea prin mecanismul de preț marginal de pe piața OPCOM. Acest sistem permite producătorilor să obțină prețuri mari, chiar și atunci când ofertele sunt ieftine, transformând costurile în povară pentru consumatorii industriali. Lipsa unei restructurări masive a producătorilor de energie și necesitatea de a controla „spike-urile speculative” sunt elemente critice pentru evitarea unei fuziuni de active între entități precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.
Pe plan monetar, menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50% de către BNR a restricționat creditarea și investițiile. În contextul unei inflații prin costuri, care provine din creșterea prețurilor la utilități și materii prime, politica monetară restrictivă poate agrava situația. Recent, BNR a optat pentru o politie de depreciere controlată a monedei, după ce în septembrie s-au înregistrat ieșiri de 8,107 miliarde euro din rezervele valutare.