Guvernul condus de Luca Niculescu se confruntă cu necesitatea unei rectificări bugetare pentru a acoperi obligațiile financiare ale statului. Procesul de reajustare a finanțelor publice depinde de calculul deficitului conform standardului ESA, o cifră care va fi publicată abia când executivul va demara oficial procedura. Programul de guvernare prevede ca această rectificare să fie realizată în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul limită de 30 noiembrie.
Deși deficitul cash a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului 2026, presiunile asupra bugetului rămân ridicate. Deficitul cash a coborât la 59,4 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB, comparativ cu 86,4 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă a anului 2025. Această reducere nominală de aproximativ 31% nu elimină riscurile legate de datoriile acumulate în domenii critice precum sănătatea sau costurile de plafonare a energiei.
Sectorul sănătății reprezintă una dintre principalele priorități de finanțare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate având nevoie de 6,4 miliarde de lei până la finalul anului. Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a avertizat că lipsa unei rectificări bugetare pozitive poate pune sistemul medical într-un risc ridicat de nefuncționare. Această intervenție este necesară pentru a asigura funcționarea instituțiilor finanțate de Ministerul Sănătății și pentru acoperirea cheltuielilor cu spitalele și medicamentele compensate.
În același timp, furnizorii de energie necesită fonduri pentru a deconta costurile suportate în cadrul schemelor de plafonare a prețurilor. Deși bugetul prevedea 3,75 miliarde de lei pentru decontări, cererile furnizorilor au ajuns la aproximativ 9,5 miliarde de lei, lăsând restanțe estimate la circa 6 miliarde de lei. O altă presiune majoră este reprezentată de plata restanțelor salariale către magistrați, în valoare de un miliard de euro, pentru care statul riscă penalități de 1% pe zi de întârziere.
Guvernul mizează pe un deficit de aproximativ 6% din PIB calculat după metodologia ESA pentru închiderea anului 2026. Această țintă diferă de strategia fiscal-bugetară aprobată de Parlament în martie 2026, care prevedea un deficit de 5,2% din PIB. În acest context, datoria publică a ajuns la 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB, limitând spațiul de manevră pentru noile alocări.
Evoluția bugetară de la începutul anului 2026 arată o tendință de consolidare a deficitului cash, însă indicatorul ESA rămâne cel care determină capacitatea de ajustare fiscală. În contextul în care datoria publică a atins 60% din PIB, rectificarea va trebui să echilibreze nevoile urgente de finanțare cu plafonul de cheltuieli asumat de stat pentru a menține stabilitatea macroeconomică.