Reprezentanții agenției S&P se află la București pentru o serie de discuții cu oficialii români, în contextul evaluării ratingului suveran. Delegația agenției a avut o întâlnire cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, în timp ce premierul interimar, Ilie Bolojan, urmează să aibă o întrevedere cu aceștia. Decizia oficială privind ratingul României este programată pentru data de 2 octombrie 2026, într-un moment de incertitudine politică.
În luna mai, S&P a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3, însă a menținut perspectiva negativă pentru țară. Agenția a semnalat faptul că instabilitatea politică actuală poate complica semnificativ eforturile necesare pentru reducerea deficitului fiscal și a deficitului de cont curent. În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții, ceea ce reduce marja de siguranță în cazul unei eventuale scăderi a calificativului.
Economistul Christian Năsulea avertizează că prelungirea crizei politice poate cântări semnificativ în evaluarea agențiilor de rating. Deși indicatorii economici sunt esențiali, lipsa unei coaliții stabile și incapacitatea de a aplica măsuri fiscale pot afecta încrederea investitorilor. Christian Năsulea a subliniat că, în această situație, este necesar ca liderii partidelor politice să transmită mesaje pozitive pentru a evita o situație extrem de neplăcută pentru cetățeanul de rând.
O retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în zona calificativelor speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”. Deși acest lucru nu înseamnă o incapacitate imediată de plată a pensiilor sau a salariilor, consecințele pot fi severe prin creșterea costurilor de finanțare. Statul ar putea plăti mai mult pentru banii împrumutați, ceea ce ar pune presiune pe bugetul public și ar putea duce la blocaje care să afecteze plata plăților către cetățeni.
Christian Năsulea descrie un efect de domino în economie, unde o retrogradare ar putea amplifica problemele existente. Scenariul include creșterea prețurilor și erodarea puterii de cumpărare, urmată de dificultăți în plata ratelor sau a facturilor. În acest proces, companiile ar putea închide porțile din cauza valului de efecte negative. Autoritățile susțin însă că, în acest moment, nu există un risc direct privind plata pensiilor și a salariilor.
Situația ratingului de țară este monitorizată și de alte agenții internaționale importante. Moody's menține calificativul României la Baa3, cu perspectivă negativă, subliniind riscurile legate de implementarea consolidării fiscale. De asemenea, Fitch menține ratingul la BBB-, tot cu perspectivă negativă. Aceste evaluări reflectă preocupările globale privind capacitatea de susținere politică a măsurilor economice necesare în România.