Ratingul de credit al României, situat în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade” cu perspectivă negativă, ar putea fi revizuit de S&P Global vineri, 2 octombrie. Decizia agenției de rating vine într-un context de instabilitate politică intensă, după ce prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament miercuri, 30 septembrie. Acest eșec de formare a unui guvern extinde o criză politică ce durează de cinci luni, afectând direct încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării.
Impasul politic de la București se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, ceea ce pune la încercare limitele sustenabilității fiscale. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an, în timp ce leul românc a ajuns la minime istorice. De asemenea, obligațiunile cu scadență îndelungată se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, reflectând presiunea exercitată asupra datoriei internaționale.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P. Deși agențiile de rating ar putea tolera o perioadă de instabilitate, consolidarea fiscală trebuie să rămână pe o traiectorie stabilă, cel puțin până în primul trimestru al anului 2027. O abatere de la acest plan sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului, în special dacă AUR se aliază cu social-democrații de stânga.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a crescut de trei ori mai rapid decât în perioada pre-pandemică. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit, iar nevoile brute de finanțare au depășit pragul de 10% din PIB.
Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în luna august, de la 4,51% în anul precedent, investitorii rămân sceptici. Analistul de la Capital Economics menționează că sunt necesare progrese mult mai mari pentru a elimina riscul unei retrogradări. Kathryn Exum, de la Gramercy, avertizează că o eventuală retrogradare ar declanșa vânzări forțate de active, ceea ce ar duce la o lărgire a spread-urilor obligațiunilor, agravând dificultățile de finanțare ale statului român.
România se află sub monitorizarea strictă a marilor agenții de rating, după ce a evitat la limită o retrogradare la nivelul sub cel de investiție de către Fitch la sfârșitul lunii iulie. S&P Global, Moody’s și Fitch au indicat toate că țara trebuie să adopte până la sfârșitul acestui an un buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. România a convenit oficial cu Bruxelles-ul să își readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.