România se află în prezent la limita inferioară a categoriei investment grade, ceea ce menține un risc de retrogradare în categoria junk, conform cercetătorilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM). Proiectul de cercetare, realizat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, avertizează că această evoluție ar putea avea consecințe economice severe. O scădere a notei de credit ar putea restrânge baza de investitori și ar declanșa vânzări masive de obligațiuni pe piață.
O retrogradare sub pragul de investiții ar obliga mulți investitori instituționali să vândă automat obligațiunile românești, conform explicațiilor lui Bálint Nagy, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA. Acest proces ar duce la o creștere semnificativă a costurilor de finanțare a datoriei publice, punând presiune pe bugetul statului. Pe termen lung, deprecierea leului și ieșirile de capital ar putea frâna investițiile și consumul intern, afectând direct nivelul de trai al populației din țară.
În cursul anului, România a trecut prin trei evaluări majore: Fitch a reconfirmat ratingul BBB− pe 31 iulie, Moody’s a menținut Baa3 pe 7 august, iar Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat BBB− pe 2 octombrie. Toate cele trei agenții mențin perspective negative, indicând fragilitatea poziției actuale. Următoarea evaluare importantă de la Fitch este programată pentru ianuarie 2027, moment în care se va reanaliza capacitatea României de a menține un buget credibil și sustenabil.
Specialiștii subliniază că deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei publice și instabilitatea politică afectează percepția investitorilor. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, precizează că reconfirmarea ratingului în 2026 nu elimină riscul, ci oferă doar un timp suplimentar. Continuarea consolidării bugetare este considerată esențială pentru menținerea României în categoria recomandată investițiilor, având în vedere că stabilitatea guvernamentală și absorbția fondurilor europene sunt criterii esențiale pentru agenții de rating.
Impactul asupra pieței obligațiunilor ar putea fi vizibil prin creșterea randamentului acestora. După 2021, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a crescut accelerat, depășind 6% în 2022, cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. În contextul actual, randamentul pe 10 ani era estimat la peste 7% în octombrie 2026. O trecere la categoria junk ar putea crea un cerc vicios: un deficit mai mare va necesita împrumuturi suplimentare, ceea ce va duce la dobânzi și mai mari pentru stat.
Istoricul ratingurilor suverane arată că stabilitatea fiscală este crucială pentru evitarea crizei. În perioada 2012-2016, Grecia a fost un exemplu de stat membru al Uniunii Europene care a ajuns în categoria junk la toate cele trei mari agenții de rating. După o restructurare a datoriei de aproximativ 200 de miliarde de euro, Grecia a revenit treptat în categoria investment grade după mai bine de 13 ani, demonstrând dificultatea recuperării după o astfel de retrogradare.